2019. Printre zile, printre evenimente

În fiecare sesiune parlamentară PNL a depus moţiune de cenzură pentru demiterea Executivului, însă ceea ce a înclinat balanţa în favoarea unei reuşite a fost arestarea lui Liviu Dragnea, alegerea la şefia PSD a Vioricăi Dăncilă şi ca prezidenţiabil, iar apoi destrămarea coaliţiei de guvernare. 2019 a adus o serie de schimbări drastice pentru Liviu Dragnea, atît în plan politic, cît și în plan personal. Fostul președinte al Consiliului Județean Teleorman a început anul din postura de președinte PSD, posibil prezidențiabil chiar, și l-a încheiat ca deținut la Penitenciarul Rahova.

Campania pentru alegerile prezidenţiale din acest an a fost a doua din istoria postdecembristă care nu a avut o dezbatere publică între candidaţi, în al doilea tur de scrutin. În schimb, aceasta a fost marcată doar de un război mediatic între prezidenţiabilii Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă. Prima campanie fără dezbateri între candidaţii intraţi în turul al doilea a fost cea din anul 2000, între Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare) şi Ion Iliescu (PSDR, actualul PSD).

Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2019 i-a adus faţă în faţă pe Klaus Iohannis susţinut de PNL şi pe Viorica Dăncilă sprinită de PSD, însă preşedintele în exerciţiu a refuzat o dezbatere electorală cu contracandidatul său. Nici în primul tur de scrutin, Iohannis nu a vrut să participe la o dezbatere electorală.

Strategia de campanie a liberalilor a fost una care să asigure pierderi procentuale minime, dar care a atras un val de acuzaţi şi tachinări din partea contracandidatului Viorica Dăncilă, toate avînd ca obiectiv forţarea organizării unei dezbateri publice.

Analiştii politici şi mass-media consemna că că refuzul preşedintelui în exerciţiu de a organiza o dezbatere publică ar putea duce la o prezenţă scăzută la urne în al doilea tur al prezidenţialelor. Cu toate acestea, prezenţa la urne în turul al doilea a fost 54,86% . Rezultatul final al al alegerilor a fost în favoarea lui Klaus Iohannis, care a cîştigat 66,09% din voturile valabile exprimate, în timp ce Viorica Dăncilă a obţinut 33,91%. Înfrîngerea suferită de Viorica Dăncilă a fost cel mai slab rezultat obţinut de Partidulul Social Democrat din 1990 pînă în prezent şi care a atras după sine demisia lui Dăncilă de la şefia partidului.

În judeţul Caraş-Severin, evenimentul anului 2019 poate fi considerat decesul politicianului Sorin Frunzăverde. Fostul ministru al Apărării şi fost preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, a fost înmormîntat, în luna noiembrie, la Reşiţa, cu onoruri militare. Sorin Frunzăverde a primit, post mortem, Emblema de Onoare a Armatei României, conferită de ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă. Sorin Frunzăverde a trecut la cele veşnice, duminică, 3 noiembrie, la vîrsta de doar 59 de ani, în urma unei boli care l-a măcinat timp de patru ani şi jumătate.

Anul 2019 a fost marcat de numeroase proteste din partea sindicatelor, nemulţumite de Legea salarizării, de lipsa dotărilor din anumite sectoare, de prevederile ordonanţei 114/2018, dar şi de lipsa de personal sau de anularea unor sporuri. Sindicatele din Poliţie, Sănătate, Educaţie, Comunicaţii, Silvicultură, Justiţie, Ministerul Muncii, Transporturi şi din Televiziunea Publică au organizat pe parcursul anului o serie de acţiuni de protest – pichete, marşuri, mitinguri şi ameninţări cu greve.

Marile bănci europene au anunţat în mod colectiv concedierea a peste 60.000 de angajaţi în acest an, pe fondul ratelor scăzute ale dobînzilor, al încetinirii creşterii economice, al incertitudinilor legate de Brexit şi al cerinţelor mai dure privind capitalul anunţate de autorităţile de reglementare, se arată într-o analiză realizată de Financial Times.

România se pregăteşte să închidă anul 2019 cu buzunarul gol, bugetul ţării este pe cale să înregistreze cel mai mare deficit din ultimii 9 ani, iar economia pare că s-a oprit, pentru moment, din „duduială”. Potrivit ultimelor estimări oficiale, execuţia bugetară pentru 2019 va consemna un sold negativ de 4,4% din PIB, un nivel mai mare de deficit fiind consemnat doar în anul de criză 2010, cînd bugetul s-a închis cu un deficit de 6,5% din PIB. Iar în loc de Moş Crăciun, sfîrşitul de an a adus un anunţ din partea agenţiei de evaluare financiară Standard & Poors care a decis, în decembrie, să înrăutăţească perspectiva de rating a României la negativă de la stabilă, avertizînd că ar putea urma chiar o retrogradare a ţării în următoarele 24 de luni!

„Cazul Caracal” – tragedia dispariţiei Alexandrei Măceaşanu şi Luizei Melencu – a zguduit, la finalul lunii iulie, întreaga societate. Ancheta, efectuată de DIICOT, nu este încă finalizată, o expertiză ADN se efectuează în SUA pentru fragmentele osoase descoperite în liziera din Caracal, iar părinţii celor două fete dispărute par a nu fi convinşi că rezultatele de pînă acum ale anchetei reflectă adevărul. Dispariţia celor două fete în Caracal a arătat şi lacunele sistemului judiciar în ceea ce priveşte asemenea cazuri, iar modul în care a fost gestionată intervenţia pentru găsirea Alexandrei, după ce adolescenta a sunat de trei ori la 112, a stîrnit nemulţumire în rîndul populaţiei şi face obiectul unor anchete penale.

Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene – o premieră pentru România, pierderea unui loc nepermanent în Consiliul de Securitate ONU, dar şi tensiunile legate de votul din diaspora, care au dus la remanierea unui ministru şi schimbarea sistemului de vot pentru românii din străinătate, au fost principalele teme care au marcat diplomaţia românească în anul 2019. La finalul celor şase luni, preşedinţia română a Consiliului UE – derulată sub motto-ul ” Coeziunea, o valoare comună europeană”- a însemnat aproximativ 2.500 de reuniuni şi evenimente, 90 de dosare legislative închise până la finalul activităţii legislative a Parlamentului European şi 84 de Concluzii ale Consiliului UE adoptate pe multiple teme de interes comun.

Rusia şi-a consolidat substanţial linii înaintate de apărare şi ofensivă, declanşînd competiţia pentru preluarea controlului politic şi mai ales militar la Marea Neagră. Oficiali ruşi susţin de ceva vreme că Rusia are ”toate resursele necesare materiale şi morale pentru a-şi menţine supremaţia militară în acest spaţiu, Flota rusă a Mării Negre (FMNR) avînd deja suficientă putere pentru ”a se opune forţelor NATO dislocate în Marea Neagră”. Dominaţia militară nu este însă o chestiune tranşată definitiv de Moscova şi, în consecinţă, deteriorarea situaţiei de securitate în Marea Neagră nu a ajuns încă într-un punct critic pentru aliaţi. Lupta pentru supremaţia militară este în plină desfăşurare, iar NATO şi UE ar trebui să aloce mai multă energie şi să se implice pentru a inversa tendinţele negative imprimate de Moscova.

2019 a fost anul în care un simbol al Parisului și al întregii lumi creștine a fost distrus parțial de un incendiu violent. În seara zilei de 15 aprilie, în Săptămîna Mare la catolici, o știre avea să facă rapid înconjurul lumii: incendiu la catedrala Notre-Dame, cel mai vizitat monument istoric din lume. Flăcările erau atît de violente, încît în doar cîteva ore turla centrală, înaltă de 93 de metri, și acoperișul s-au prăbușit. Monumentul istoric se afla atunci în renovare, iar unii specialiști spuneau că incendiul ar putea avea legătură cu lucrările. Focul izbucnit în jurul orei 19 a fost stins abia a doua zi la 10. Peste 400 de pompieri s-au luptat cu flăcările, intervenția fiind îngreunată și de faptul că structura catedralei era în pericol. În paralel, salvatorii au depus eforturi pentru a evacua toate operele de artă din edificiul a cărui construcție a început în 1163 și s-a terminat 180 de ani mai târziu. A fost salvată inclusiv coroana de spini a Mîntuitorului Iisus Hristos!

Anul 2019, care ar putea fi declarat unul dintre cei mai călduroşi înregistraţi vreodată, a debutat cu o vreme neobişnuită în Europa de Vest şi a continuat să copleşească bătrînul continent cu un val de căldură excepţional de precoce. În februarie, s-au înregistrat temperaturi maxime record în Marea Britanie, ajungînd chiar la 20,6 grade Celsius în Ţara Galilor şi primăvară timpurie în Franţa, cu 21 de grade Celsius în Pleyber-Christ, sau în Scandinavia unde au fost 9,1 grade Celsius în Kvikkjokk (Suedia), în apropierea Cercului Polar, dar şi 17,8 grade Celsius în Linge (Norvegia). Toate acestea în timp ce în Turcia şi Grecia ningea! Ultimii patru ani au fost cei mai călduroşi înregistraţi vreodată pe planetă, iar la începutul lunii decembrie, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a anunţat, cu ocazia Summitului asupra Climei (COP25) desfăşurat la Madrid, că 2019 se numără printre primii trei cei mai călduroşi ani înregistraţi din 1850 şi încheie un deceniu de ”căldură excepţională”. Anul 2019 face parte din deceniul 2010-2019, care este ”aproape cu siguranţă” cel mai călduros înregistrat vreodată. ”Începînd cu anii 1980, fiecare deceniu succesiv a fost mai călduros decît precedentul”, a arătat OMM. Pe fondul creşterii temperaturilor la nivel global, sute de mii de persoane din zonele aride ale globului se află într-o situaţie deosebit de periculoasă.

Potrivit unui raport publicat în septembrie de Centrul de Monitorizare a Strămutărilor Interne (IDMC) de la Geneva, circa 7 milioane de persoane au fost strămutate din cauza condiţiilor meteorologice extreme în prima jumătate a anului 2019, unul dintre cei mai dezastruoşi ani în ceea ce priveşte acest tip de deplasări interne.

Acestea fiind zise, anul 2019 a fost anul tuturor schimbărilor. La mulți ani, 2020!