Alegerile care declanşează războiul cu Iranul

Miza alegerilor anticipate din Israel nu este doar rămînerea în funcţie a premierului Benjamin Netanyahu. Scrutinul ar putea decide şi soarta soluţiei celor două state pentru israelieni şi palestinieni. Benjamin Netanyahu se confruntă cu mari dificultăţi. El guvernează de 13 ani în total statul evreu şi vrea să fie reales marţi, dar lucrurile nu evoluează pe de-a întregul după cum îşi doreşte el.

Netanyahu avertizează neobosit în ultimile luni că un Iran ostil este o primejdie pentru securitatea Israelului şi mesajul său este luat în seamă în politica internă, ba chiar de unele regimuri arabe din Golful Persic. Mai important este că linia sa strictă anti-Iran a fost sprijinită pînă acum de superputerea aliată SUA, la fel de clar cum a sprijinit anexarea Înălţimilor Golan şi definirea unilaterală a Ierusalimului drept capitală „nedivizată” a Israelului.

Oferta lui Netaniahu constă în promisiunea absolut fermă ca, în cazul în care el va fi cîştigătorul, să anexeze imediat întreg ansamblul coloniilor evreieşti din valea Iordanului, zonă strategică care reprezintă aproximativ 30% din Cisiordania ocupată, „anexare imediată“ care ar prelua oficial teritoriul în corpul statului Israel. Mesajul este clar: „…anunţ intenţia mea de a aplica, cu următorul guvern, suveranitatea Israelului asupra Văii Iordanului şi a nordului Mării Moarte“.

Situaţia poate evolua spre explozie. Trump transmite într-un tweet postat sîmbătă, că „am avut azi o convorbire telefonică cu prim-ministrul Netanyahu pentru a discuta posibilitatea unei posibile mişcări în direcţia unui Tratat mutual de apărare între SUA şi Israel care ar întări şi mai mult extraordinara alianţă între cele două ţări ale noastre. Aştept să continui pe mai departe aceste discuţii după alegerile din Israel, atunci cînd, la finele acestei luni, ne vom întîlni la Naţiunile Unite!“.

Între timp, Statele Unite au făcut publice imagini din satelit care arată că Iranul s-a aflat în spatele atacurilor asupra instalaţiilor petroliere saudite de sîmbătă, potrivit BBC.

Oficialii iranienii au negat că ar fi fost implicaţi în atacuri.

Anterior, atacurile fuseseră revendicate de rebelii huthi din Yemen, aceştia fiind susţinuţi de Iran. Oficiali americani spun, însă, că avînd în vedere direcţia şi proporţia atacurilor este puţin probabil ca rebelii huthi să fie cu adevărat implicaţi. Un purtător de cuvînt al rebelilor huthi susţinuţi de Iran a declarat că în atacurile care au provocat incendii la două rafinării din Arabia Saudită au fost utilizate zece drone. Un oficial american de rang înalt a declarat duminică, în urma atacurilor cu drone de sîmbătă împotriva unor rafinării din Arabia Saudită, că „nu există dovezi că atacurile vin din Yemen” şi că acestea au fost lansate, cel mai probabil, din Iran sau Irak, informează CNN. Oficialul, care a preferat să îşi păstreze anonimatul, a făcut referire la unghiul din care au fost lovite rafinăriile saudite, numărul punctelor de impact şi alte informaţii pentru a argumenta că este foarte puţin probabil ca atacurile să fi fost lansate din Yemen, aşa cum susţin rebelii huthi, care au revendicat atacurile.

Preşedintele Donald Trump a declarat că SUA sînt pregătite şi determinate să răspundă atacurilor cu drone împotriva Arabiei Saudite. Liderul american a afirmat pe Twitter că SUA au motive să creadă cine este răspunzător pentru atacuri, adăugînd însă că vor aştepta o confirmare din partea Arabiei Saudite înainte de a decide asupra modului în care vor riposta.

Două instalaţii petroliere din Arabia Saudită au fost afectate de incendii în urma unor atacuri cu drone produse sîmbătă dimineaţă. Un oficial american de rang înalt, care a vorbit în condiţii de anonimitate, a declarat că „nu există dovezi că atacurile vin din Yemen” şi că acestea au fost lansate, cel mai probabil, din Iran sau Irak.

Atacurile cu drone care au vizat rafinării din Arabia Saudită, atribuite de Administraţia Donald Trump Iranului, afectează aproximativ jumătate din producţia de petrol saudită. Riyadul a informat analiştii din industria energetică despre faptul că atacurile afectează peste cinci milioane de barili pe zi, adică jumătate din producţia de petrol a Arabiei Saudite, ţară care asigură 10% din necesarul mondial şi este cel mai mare exportator din lume. Reducerea producţiei zilnice cu cinci milioane de barili reprezintă 5% din fluxul la nivel mondial.

Vă dați seama ce reducere a producției de petrol, și ce creșteri de prețuri, vor interveni în cazul unui atac împotriva Iranului? Atac care se întrevede după victoria lui Bibi, marți!