Anina – 250 de ani!

Mâine, 24 iunie, se împlinesc 250 de ani de când primele familii de coloniști austrieci au ajuns pe actualul teritoriu al localității Anina, punînd temelia viitorului oraș. Cu această ocazie, administrația locală organizează o serie de evenimente dedicate acestui moment istoric important.

Astfel, mâine, de la ora, 12.45, în cartierul Steierdorf va avea loc o paradă a pompierilor voluntari și a fanfarei din Anina, pe traseul remiza pompierilor-Biserica Romano-Catolică Steierdorf. Începând cu ora 13.00, prima casă ridicată în Anina, refăcută de autorități, va fi sfințită, iar de la ora 13.40 este organizat un tur de vizitare a Școlii Gimnaziale NR. 2. Cei prezenți vor putea urmări, de la ora 14.30, la casa de Cultură, un moment artistic intitulat „Anina 250i“, iar de la ora 17.00, la Biserica Ortodoxă „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, va avea loc un Tedeum.

Scurt istoric

Potrivit istoricului Mircea Rusnac, dezvoltarea centrelor industriale bănăţene din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a determinat autorităţile habsburgice să efectueze masive colonizări de populaţie germană în regiune, întemeind chiar localităţi noi. Instalaţiile industriale de la Reşiţa, Bocşa, Oraviţa, Ciclova sau Sasca erau mari consumatoare de lemn şi de mangal (cărbune de lemn), astfel încât se impunea folosirea unei forţe de muncă în creştere pentru defrişarea pădurilor din jur şi prelucrarea combustibilului necesar. Una dintre noile localităţi apărute cu acest prilej, şi care va avea în curând un destin aparte, a fost Anina, numită în momentul înfiinţării Steirer-Dorf.

În prima jumătate a anului 1773, Direcţia Minieră Bănăţeană de la Oraviţa l-a însărcinat pe funcţionarul minier Peter Kastel, care provenea din Stiria, să aducă din regiunea sa de baştină colonişti specializaţi în munca la pădure. El s-a achitat rapid de misiunea sa, astfel încât în iunie se afla la Viena cu un grup de 94 de colonişti, dintre care 70 de adulţi şi 24 de copii. Cu ei a venit pe Dunăre până în Banat, continuându-şi apoi drumul prin păduri. La 24 iunie 1773 au ajuns pe locul viitoarei aşezări. Acolo, în aer liber, s-a oficiat prima slujbă religioasă, în amintirea căreia a fost ridicată ulterior o cruce comemorativă devenită monument istoric.

Cele 34 de familii nou instalate şi-au denumit localitatea Steirer-Dorf (devenită în timp Steierdorf), în amintirea ţinutului lor de origine. Mai târziu, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, românii care se vor aşeza acolo vor numi localitatea Anina, datorită numeroşilor anini sau arini care creşteau în pădurile din împrejurimi. După 1773 au continuat să sosească locuitori germani, încât într-un an numărul lor a crescut la 300.