ANPC susține că 9 la sută din produsele comercializate sub mărci identice sau similare au compoziţie diferită
Potrivit rezultatelor unei campanii paneuropene de testare a produselor alimentare publicată recent de Comisia Europeană, unele produse sunt comercializate sub mărci identice sau similare, dar au compoziţie diferită.
Conform unui comunicat de presă publicat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Comisia a publicat rezultatele celei de-a doua părți a unei comparații de calitate la nivelul Uniunii Europene a produselor alimentare comercializate sub aceeași marcă, un studiu realizat de Centrul Comun de Cercetare (CCR). Prima parte a studiului, publicată în 2019, s-a axat pe diferențele în compoziția produselor alimentare.
Scopul celei de-a doua părți a studiului a fost de a afla dacă aceste diferențe compoziționale pot fi percepute de simțurile umane, iar constatările făcute astăzi nu au modificat ceea ce a concluzionat prima parte a studiului, mai exact că diferenţele în produsele alimentare nu au urmat un model geografic. De exemplu, diferenţele semnificative în conţinutul de zahăr din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influenţând dulceaţa generală a produsului. În schimb, atunci când diferenţele compoziţionale erau mici, experţii nu le-au putut percepe, spre exemplu variaţiile mai mici ale conţinutului de grăsime din chipsurile de cartofi. În general, diferenţele senzoriale au fost găsite la 10 din cele 20 de produse testate.
În cadrul studiului, realizat de Centrul Comun de Cercetare (serviciul intern al Comisiei Europene pentru știință și cunoaștere), s-au evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre, iar studiul a constatat că:
– în marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23 la sută din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27 la sută dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită;
– 9 la sută din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită;
– alte 22 la sută din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită;
– utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului. Pe baza noii metodologii elaborate, autoritățile naționale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înșelătoare interzise în temeiul legislației UE privind protecția consumatorilor.
Testarea s-a bazat pe o metodologie armonizată, elaborată de către Centrul Comun de Cercetare, în cooperare cu statele membre. Această metodologie permite eșantionarea, testarea și interpretarea datelor în termeni comparabili, în întreaga UE. Toate statele membre ale UE au fost invitate să colecteze informații cu privire la compoziția produselor alimentare selectate oferite pe piețele lor. Nouăsprezece state membre ale UE au transmis informații cu privire la 113 produse de marcă și 15 produse sub mărci proprii ale distribuitorilor. Într-o primă etapă, această analiză se bazează pe informațiile care apar pe etichetele produselor și pe aspectul părții din față a produselor.
Din 2017, când preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a abordat problema produselor cu dublu standard de calitate în discursul său privind starea Uniunii, Comisia Europeană a adoptat diferite iniţiative care au vizat:
– clarificarea, pe cale legislativă, a situaţiilor în care standardele duble de calitate a produselor reprezintă o practică înşelătoare, în cadrul pachetului recent convenit privind „Noile avantaje pentru consumatori”;
– stabilirea unei metodologii comune pentru testarea produselor alimentare;
– publicarea unui set de orientări menite să sprijine autorităţile naţionale în aplicarea legislaţiei UE privind protecţia consumatorilor şi produsele alimentare;
– testarea produselor la nivelul întregii Uniuni Europene, aplicând aceeaşi metodologie, pentru a înţelege mai bine fenomenul standardelor de calitate duble ale produselor.
