Artistul plastic bocşean Viorel Coţoiu a plecat dintre noi, la doar 58 de ani
Este doliu în lumea artiştilor cărăşeni, din păcate: în această dimineaţă, pictorul Viorel Coțoiu s-a stins în urma unui infarct, în casa părintească din Bocșa Română.
Gabriela Șerban, directorul Bibliotecii „Tata Oancea“, și echipa revistei „Bocșa culturală” au transmis un mesaj de condoleanţe familiei artistului. „«Pentru mine pictura este o chemare» (mărturisea Viorel Coțoiu în reportajul realizat de Vasile Bogdan în 2008). Din păcate, luna februarie a anului 2021 începe cu o veste tristă pentru arta și cultura cărășeană: artistul plastic bocșean Viorel Coțoiu s-a stins! Am pierdut o valoare, am pierdut un coleg, am pierdut un prieten!…“, a scris Gabriela Şerban.
Viorel Coțoiu s-a născut la 19 septembrie 1962 în Reşiţa. Locuia în Bocşa Română împreună cu familia, fiind necăsătorit. În Bocşa a urmat şcoala generală, apoi liceul şi a studiat desenul cu prof. Petru Kneipp. A frecventat cursurile Şcolii Populare de Artă din Reşiţa.
A avut studii de pictură bisericească cu profesorii Gheorghe Coştiurin, Andrei Răileanu şi Dan Caceu. Absolvent al Academiei de Arte Timişoara – clasa de pictură a prof. Romul Nuţiu, promoţia 1996. A participat la saloanele studenţeşti de pictură (1991-1996). În 1992, a obţinut Premiul I la Festivalul Artei Studenţeşti.
În 1996 debutează cu o expoziţie personală la Galeria ART din Timişoara. Până în anul 2000 vernisează 4 expoziţii personale la Timişoara şi Reşiţa, dar participă la foarte multe expoziţii de grup, precum şi la saloane de artă plastică naţionale şi internaţionale. Este membru titular al Filialei UAP Reşiţa.
Prima expoziție la Bocșa, orașul său natal, se desfășoară la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, la inițiativa bocșeanului Dumitru Jacotă, în anul 1997. De atunci, Viorel Coțoiu începe o bună colaborare cu această instituție și cu managerul ei, iar expozițiile continua: fie personale, fie de grup. De asemenea, biblioteca bocșană este cea care se ocupă de promovarea muncii artistului Viorel Coțoiu, organizându-i vernisaje în diferite orașe: Reșița, Lugoj etc.
După cum afirmau specialiștii, Viorel Coțoiu a pictat şi restaurat artă bisericească, având o formulă laică a subiectelor bisericeşti în pictura de şevalet, iar atunci când se afla în faţa peisajului, era dominat de subiect, fidel acestuia prin culoare locală şi imagine.
De asemenea, are lucrări de grafică “realizate într-o formulă proprie, folosind drept limbaj o linie sinuoasă, barocă”. Pictorul Ion Bobeică spune:
“Este semnificativ faptul că mulţi artişti tineri se îndepărtează de soluţiile artei abstracte şi revenind la figurativ se apropie de valorile sacre. Unul dintre aceşti artişti este Viorel Coţoiu”, afirmă criticul Deliu Petroiu.
Criticul Corneliu Antim scrie: ”O plăcută descoperire este picture lui Viorel Coțoiu. Un artist în care par să vegeteze miraculoase plăsmuiri ale omenirii așa cum ni s-au transmis prin frescele Orientului și Occidentului. Un efect vizual de vestigiu mural, obținut prin agitația păienjenișului de linii pe fonduri de albastruri sinilii ori ocruri aurii și roșuri patinate, din care se ițesc ca dintr-o mreajă de mistere, chipuri și siluete humaniforme sau animaliere, ca în icoanele bucovinene, dar și în maniera picturii profane ensoriene.”
Coţoiu este unul din artiştii adevăraţi care, având încredere în opera sa, a ales să locuiască în localitatea natală, unde, evident nu găseşte loc. Pe vremuri era considerat un pictor de viitor. Colegii rosteau cu ură amicală, firească ,,se dă geniu”. Expoziţiile sale de la subsolul operei, cu sute de lucrări de mari dimensiuni, au uimit publicul din Timişoara. Florile sale sunt embleme ale statutului simbolic al florii. Există prin culoarea ce transmite forţa sângelui. Există într-o aşezare plastică inedită. Sunt tulburătoare. Fascinează. (Călin Chincea)
Referinţe despre artistul Viorel Coțoiu găsim în multe lucrări de specialitate, dar și în câteva volume ale locului: Bocşa din inimă/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2008; Întâlniri cu destine: interviuri/ Adalbert Gyuris. Cluj-Napoca. Grinta. 2012; Cărăşeni de neuitat XVIII/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă.Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); revista Bocşa culturală.
