Banatul de Munte intră în competiția pentru titlul de Destinația Anului 2021

Banatul de Munte ar putea deveni destinația anului 2021 dacă până în 4 iunie va aduna suficiente voturi. Pașii de nominalizare sunt simpli: se accesează www.destinatiaanului.ro, se intorduce nominalizarea ”Banatul de Munte” împreună cu numele și adresa de email în formular. Destinațiile cu cele mai multe nominalizări devin finaliste, iar fiecare destinație va fi promovată într-o emisiune TV dedicată. La final, din cele șase finaliste se va desemna Destinația Anului 2021 prin votul publicului și al bloggerilor de turism.

Anul trecut, Țara Făgărașului a câștigat titlul Destinația anului 2020. Organizatorii campaniei spun că echipe de filmare împreună cu bloggerii de turism desemnați vor merge în cele șase destinații pentru a descoperi de ce au convins și pentru a aduce mai aproape specificul locurilor constând în tradiții, peisaje, oameni și cultură în general. Filmările vor fi pe www.destinatiaanului.ro, și de asemenea, tot acest demers va fi difuzat de Prima TV. În luna august, dintre cele șase finaliste, se va alege marele câștigător, demn de titlul pus în joc.

Așadar, pentru a susține turismul din Caraș-Severin, locuitorii județului trebuie să intre pe platformă și să voteze ”Banatul de Munte”.

Printre locurile ce merită atenția turisților reamintim cea mai veche cale ferată montană din România – Calea ferată Oraviţa – Anina – dată în funcţiune la 15 decembrie 1863. Denumită şi „Semmeringul bănăţean“, ea este cea mai frumoasă şi spectaculoasă linie ferată de munte din sud-estul Europei.

Clisura Dunării este cel mai lung şi mai spectaculos defileu al fluviului care traversează Europa, cu obiective de unii încă nedescoperite: Stânca Babacaia, Microdelta Nerei – cea mai nouă deltă din Europa, Ostrovul Dunării, Morile de apă cu ciutură şi butoni din Sicheviţa, Muzeul sătesc Ion Dragomir din Gornea, Piatra Trescovăţ, Cataracta Greben, satele tradiţionale cehe şi sârbe şi satul lacustru din Berzasca, Cazanele Dunării, Tabula Traiana, Stânca Baba Caia, cetăţi dacice şi medievale, castre romane, cea mai înaltă statuie în stâncă din Europa – Statuia lui Decebal (40,45 m), Peştera Ponicova, Peştera Veterani şi Mănăstirea Mraconia – cu o asemănare atât de izbitoare cu mănăstirile de pe Muntele Athos.

Cheile Nerei din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa sunt cele mai lungi chei din România (22 km) şi cele mai spectaculoase din Banat. De la Șopotu Nou la Sasca Montană, pe cele trei trasee turistice principale, se pot vizita: Lacul Dracului, Izbucul Iordanului, Lacul Ochiul Beiului şi cascadele Beuşniţei, Cascada La Văioagă, Cascada Şuşara, cele 7 Tunele şi Sfinxul Nerei.

Lacul Ochiul Beiului, care nu îngheață niciodată, format de confluenţa Beuşniţei cu pârâul Beiul Sec. Apa cu nuanţe albastru-verzui lasă să se vadă fundul stâncos din care ţâşnesc firicele de apă care împing cu putere în sus particule fine de nisip, care urcă şi coboară mereu, ca într-un dans fermecat.

Cascada Bigăr, considerată de americani “cea mai frumoasă cascadă din lume” (www.theworldgeography.com) creată de un râu subteran, prin forma ei de ‘rochie de mireasă’ a Zânei Munţilor Banatului. Denumirea cascadei vine de la cuvântul în grai bănățean ‘bigăr’ care înseamnă izbuc – un izvor puternic de apă ieșit din pământul de sub muntele calcaros.

Cascada Beuşniţa din Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, în inima munţilor, la poalele versanţilor împăduriţi, în Poiana Beuşniţa. Ea este cea mai mare din succesiunea de trei cascade de pe râul Beuşniţa, în amonte de Lacul Ochiul Beiului.

Băile Herculane este ‘emblema’ turismului din Banat şi zona cea mai cunoscută atât prin staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane cu renume european, cât şi prin Parcul Naţional “Domogled – Valea Cernei”. Aerul puternic ionizat negativ (între 2000 şi 6400 de ioni negativi pe cmp), generat de cele 20 de izvoare termominerale, de cascadele Cernei, dar mai ales de pădurea de fag, de pin negru şi vegetaţia de ferigă din zonă.

Morile de apă cu ciutură de la Rudăria (Eftimie Murgu) reprezintă o rezervaţie mulinologică unică în Europa. Atracţia turistică principală este salba de 22 mori de apă cu ciutură care se întinde pe 3 km de-a lungul râului. Este un loc în timp fără timp. Fiecare moară are un nume şi este protejată de o stâncă. Ele sunt botezate fie după numele ‘fondatorului’ (Roșoanea, Viloanea, Trăiloanea), fie după numele locului (Moara de la tunel, Îndărătnica dintre râuri).

Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oraviţa (1817), cel mai vechi teatru din România şi o copie fidelă a ‘Burgtheater’ din Viena.

Muzeul în aer liber de locomotive cu abur din Reşiţa (1972), unic în sud-estul Europei prin cele 16 locomotive expuse în aer liber sub forma de piramidă (1-2-4-9). Unicitatea lui este dată de faptul că aproape toate exponatele sunt fabricate în Reşiţa, locul unde este şi muzeul. Din cele 16 locomotive prezente în muzeu, 13 locomotive au fost realizate în uzinele reșițene. La Reșița, între anii 1872 și 1964, timp de 92 ani, s-au fabricat 1461 de locomotive cu abur.

‘Vedeta’ expoziţiei este locomotiva ‘Resicza’ (nr. 2) construită în anul 1872 după modelul denumit ‘Szekul’ (nr.1) adus de la Viena.