Cartelul ALFA, filiala Caraș-Severin: „Războiul Ruso-Ucrainean lovește Reșița“

Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA, filiala Caraş-Severin, atrage atenția asupra faptului că sancțiunile economice impuse Rusiei riscă să afecteze, în mod ireversibil, greu încercata industrie reșițeană, printr-o scrisoare deschisă destinată Guvernului României, intitulată „Războiul Ruso-Ucrainean lovește Reșița“. Demersul vine după ce zilele trecute, reprezentanții Cartel Alfa au trimis o informare prin care anunțau că TMK Artrom are conturile blocate și există posibilitatea ca angajații să nu își primească salariile.

Marian Apostol, președintele „Cartel ALFA“ Caraș-Severin, și Iosif Ciuciuc, președintele Sindicatului „Vatra“, susțin că trebuie făcută distincția, „spre folosul economiei românești și a salariaților români, între activitatea companiilor care au și acționariat rusesc și restricțiile privind transferul de beneficii către Rusia. În caz contrar, amintim acestora că salariații de la TMK Reșița, alături de sindicatul Vatra și de confederația Cartel ALFA, vor uza de toate instrumentele potrivite pentru a-și proteja locurile de muncă, salariile și familiile“.

„Fără să ne pronunțăm împotriva pachetelor de măsuri restrictive adoptate de UE ca răspuns la criza din Ucraina, constatăm totuși că modul în care acestea sunt aplicate pun în fața industriei reșițene o nouă problemă, fără legătură cu economia de piață, care poate avea ca efect sfârșitul unei istorii de peste 250 ani.”

În ultimii 30 ani fostul Combinatul Siderurgic Reșița (CSR), actualul TMK Reșița, a fost trecut prin furcile caudine ale unei tranziții anevoioase spre economia de piață. Această tranziție a presupus situații extrem de dificile, umilitoare chiar, iar acum, când părea salvată, această întreprindere se vede pusă într-o altă situație, la fel de subiectivă și de nefericită ca multe altele întâlnite în istoria ultimilor 30 ani.

Spre exemplificare amintim câteva din etapele ultimilor 30 ani:  

• În anii 1994, Reșița era ștearsă din strategia de restructurare a metalurgiei, dar a reușit să-și învingă destinul printr-o mobilizare exemplară a cetățenilor orașului. Mișcările sociale, intrate în istorie drept Fenomenul Reșița, au avut ca efect obținerea unor investiții de aproximativ 50 milioane dolari, pentru schimbarea tehnologiei de elaborare a oțelului, și i-au permis să privească viitorul cu speranță.
• În anul 2000, s-a încercat privatizarea combinatului cu americanii de la Noble Ventures. Privatizarea s-a încheiat în data 15 ianuarie 2003 prin anularea contractului, în urma unor lungi manifestații de protest generate de faptul că acționarul a decis închiderea activității de producție.
• În februarie 2004, statul român a vândut pachetul majoritar de acțiuni ale combinatului, pe un euro, către compania rusă TMK. Alături de prețul de vânzare au fost incluse o serie de alte obligații, cum ar fi plata datoriilor care, la acea dată, depășeau valoarea activelor. În același timp toate datoriile bugetare acumulate de Combinatul Siderurgic Reșița (CSR) au fost șterse, iar pentru stingerea datoriilor neachitate către bugetele locale combinatul a vândut Consiliului Local Reșița terenurile fostei uzine cocso-chimice, la un preț egal cu valoarea datoriilor.

• În 2021, municipiul Reșița sărbătorește 250 ani de activitate metalurgică neîntreruptă, iar Grupul TMK aniversează 20 de ani de la înființare și 17 ani de la preluarea CSR (acum TMK Reșița).

În ultimii 17 ani, TMK Reșița s-a dovedit o firmă competitivă care și-a stabilizat o structură de aproximativ 750-800 salariați, specialiști în noua tehnologie de elaborare (cuptor electric și turnare continuă), cu ajutorul cărora a atins o producție de peste 4 milioane de tone oțel, de la momentul asamblării sistemului de turnare continuă (2007), devenind cel mai important plătitor de salarii din Reșița și, implicit, cel mai mare contribuabil la serviciul de impozite și taxe al municipiului.

Următoarele provocări ale TMK Reșița păreau a fi legate de prețurile speculative existente pe piața energiei, din cauza cărora marii producători industriali plătesc practic prețuri de 7-8 ori mai mari decât concurenții din alte țări europene. Dar… se pare că activitatea TMK Reșița este pusă în cel mai mare pericol de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse asupra Rusiei după izbucnirea conflictului armat.  

În acest context atragem atenția tuturor factorilor de decizie din România dar și de la nivel european, că instrumentele economice ce sunt folosite împotriva acestui război nedrept riscă să afecteze într-o măsură mai mare pe cei nevinovați de izbucnirea lui. Înțelegem că firmele cu capital rusesc nu trebuie să mai plătească beneficii către Rusia, dar nu putem înțelege absolut deloc măsuri care să aibă ca efect închiderea fabricilor din România. Salariații de la TMK Reșița, care-și câștigă resursele necesare existenței din această întreprindere, nu sunt vinovați nici pentru alegerea clientului în momentul privatizării, care s-a dovedit a fi totuși o soluție viabilă, și nici pentru declanșarea războiului din Ucraina.  

Va fi foarte greu să le explice cineva că trebuie să-și piardă locurile de muncă și să-și părăsească familiile în căutarea unui loc de muncă, măcar echivalent din perspectivă salarială, pentru a susține astfel șansa poporului ucrainian de a trăii și munci liber, într-o țară liberă, așa cum de altfel merită să trăiască orice om din această lume.

Pentru ca propunerea pe care o avem să fie mai bine înțeleasă amintim faptul că TMK Reșița este conștientă de impactul său asupra mediului, motiv pentru care controlează și monitorizează permanent nivelurile de emisii în atmosferă. Reducere acestora este o prioritate care presupune cheltuieli importante în echipamentele necesare pentru reducerea consumului de gaz natural și a emisiilor de substanțe care epuizează stratul de ozon.

În acest context credem că gestul onest al lui Dmitry Pumpyansky, investitorul rus care controlează grupul TMK, din care face parte şi TMK Reșița, de a demisiona din calitatea de beneficiar al PAO TMK (UBO) şi din calitatea de membru al Consiliului de Administrație al Companiei, în vigoare din 9 martie 2022, ar trebui urmat de un gest la fel de onest din partea  decidenților politici din România.

Având în vedere obiectivele European Green Deal, set de inițiative politice luate cu scopul general de a face Uniunea Europeană neutră din punct de vedere climatic în până în 2050, propunem ca, pe perioada de activare a sancțiuni economice adoptate de UE, decidenții politici din România să impună Consiliului de Administrație, prin lege, orientarea exclusivă a beneficiilor realizate din procesul de producție către îmbunătățirea condițiilor de muncă, salarii, achiziționarea de echipamente și tehnologii moderne care pot sprijini atât activitatea de producție cât și atingerea obiectivelor Pactului verde european.

În acest fel decidenții politici români pot face dovada că reușesc să facă distincția, spre folosul economiei românești și a salariaților români, între activitatea companiilor care au și acționariat rusesc și restricțiile privind transferul de beneficii către Rusia.

În caz contrar, amintim acestora că salariații de la TMK Reșița, alături de sindicatul „Vatra” și de confederația Cartel ALFA, vor uza de toate instrumentele potrivite pentru a-și proteja locurile de muncă, salariile și familiile“, se arată în scrisoarea deschisă semnată Cartel ALFA și Vatra.