Castrele romane din Caraș-Severin ar putea ajunge Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Instituția Prefectului – Județul Caraș-Severin a organizat ieri o întâlnire cu reprezentanții unităților administrativ – teritoriale pe raza cărora se află castrele romane care alcătuiesc granița de vest a Imperiului Roman, pentru a le prezenta detalii despre Programul Național ”LIMES” – frontierele Imperiului Roman din România, finanțat de către Ministerul Culturii prin Institutul Național al Patrimoniului.

La discuții au participat, alături de prefectul județului Caraș-Severin, Ioan Dragomir, managerul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Cluj Napoca și președintele Comisiei Naționale „Limes”, Felix Marcu, și Călin Timoc din partea Muzeului Național al Banatului Timișoara, membru în comisie, responsabil pentru județul Caraș-Severin. În județul Caraș-Severin, de-a lungul fluviului Dunărea, există un castru roman în comuna Pojejena. Granița cu Dacia cuprinde două tipuri de castre romane, pe graniță și pe interior. Pe teritoriul municipiului Caransebeș și al comunelor Berzovia, Vărădia, Forotic (localitatea Surducu Mare) și Zăvoi, există castre romane la granița de vest a Imperiului Roman, iar în comunele Brebu, Fârliug, Teregova și Mehadia există castre romane de interior.

Prefectul județului le-a solicitat reprezentanților primăriilor prezenți la întâlnire să acorde atenție acestui proiect și să colaboreze cu echipa de implementare pentru întocmirea documentațiilor necesare. De asemenea, printre măsurile pe care le pot lua pentru promovarea acestor monumente ca obiective turistice, ar trebui să se regăsească: înscrierea în domeniul public al localității, întocmirea PUG-ului, împrejmuirea, protecția și întreținerea siturilor.

Programul LIMES are ca obiectiv întocmirea documentației privind monumentele care compun granița romană de pe teritoriul României, cel mai mare monument unitar de patrimoniu din țară, contribuind cu cel mai lung sector, de peste 1000 de km, la monumentul unic UNESCO „Frontiers of the Roman Empire” (FRE). Majoritatea siturilor arheologice se află în zone rurale, iar multe se păstrează în condiții bune.

Înscrierea siturilor de pe teritoriul României pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO poate aduce fonduri de 25.000 euro pentru promovare și 2,5 milioane euro pentru restaurare, precum și beneficii comunității locale prin atragerea de turiști și cuprinderea localităților în care se află acestea pe ruta castrelor romane.