Ce se va schimba după europarlamentare? Nimic!

Sondajele şi declaraţiile liderilor politici par să ne spună că alegerile europarlamentare vor fi câştigate şi de PSD, dar şi de PNL, ba chiar şi de Alianţa USR Plus, deşi aceasta din urmă abia scoate capul în lumea bună a politicii româneşti. Dincolo de orice alt comentariu pe seama dorinţelor unora şi altora de preamărire, de remarcat faptul că eşicherul politic s-a încărcat cu formaţiuni apărute în ultimii ani, pentru care alegerile din luna mai constituie un prim şi sever examen. Aşa sunt USR, înfiinţată între alegerile locale şi cele generale din 2016, Pro România şi Plus. Altfel spus, va fi şi o confruntare între vechi şi nou, chiar dacă la unii s-a schimbat doar sigla de deasupra de intrare în sediul partidului, nu şi politicieni.

Cercetările sociologice ne arată un PSD în scădere constantă de turaţie. E ca un tren tras de o locomotivă cu abur ce urcă dealul Balotei. O garnitură care a făcut istorie dar, ca orice garnitură, mai trebuie din când în când să fie trasă în depou pentru a fischimbat un boghiu, pus un şurub lipsă, înlocuit un furtun spart, altfel, riscă să ajungă printre exponatele unui muzeu în aer liber. Dar şi în aceste condiţii, PSD este cel mai tare partid din România. Este adevărat, nu mai e ce a fost odată, la 50%, dar rămâne pe poziţie înaltă, de partid de masă, cum ar veni.

Ca de fiecare dată în preajma alegerilor, liberalii renasc din propria cenuşă. Se redefinesc, se reevaluează şi se erijează în cei mai buni. Asta, fără să fi făcut ceva în mod deosebit. Sondajele de opinie fac din ei nişte eroi în pijamale, cum ar spune un prunc de grădiniţă fan al serialului de desene animate cu acelaşi nume. Se şi văd umplând avionul de Bruxelles cu europarlamentari navetişti.

Până şi Alianţa USR Plus are pretenţii mari în alegerile din luna mai. L-am auzit pe Dacian Cioloş mărturisind acest lucru la Reşiţa. Nu ştiu la ce s-o fi gândit fostul comisar european, dar a spus-o şi asta este cel mai important, pentru că dovedeşte optimism şi încredere. Restul nu mai ţine de el, ci de electorat.

Şi apropos de alegători. Misiune deloc uşoară, deşi aceştia vor auzi acelaşi discurs prăfuit despre autostrăzi, vânzători de ţară, locuri de muncă, şomaj şi naţionalism la fel ca-n urmă cu zece, douăzeci şi chiar treizeci de ani. Iar acest lucru mă face să cred că după alegerile din mai nu se va schimba nimic în România. Cel puţin la nivelul clasei politice, incapabilă de restartare.