Constantin Brătescu este noul Cetăţean de onoare al municipiului Caransebeş

Brătescu

Consilierii locali au votat recent, în unanimitate, acordarea titlului de Cetăţean de onoare al Caransebeşului istoricului şi scriitorului Constantin Brătescu.

Profesorul Constantin Brătescu s-a născut la 15 septembrie 1941, în localitatea I.L. Caragiale, din judeţul Dâmboviţa. Studiile elementare le-a parcurs în comuna natală, iar pe cele liceale la Târgovişte şi Drobeta Turnu Severin, absolvind în anul 1960.

Între anii 1960 şi 1963 a fost student la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic de 3 ani din Craiova, fiind repartizat în învăţământ la Şcoala generală din satul Ilova, comuna Slatina-Timiş, unde a activat ca profesor între anii 1963 şi 1965. În anul 1964 s-a înscris la Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara, studii fără frecvenţă, susţinând examenul de licenţă în februarie 1969, cu teza „Publicistica lui Ion Luca Caragiale”.

La 1 septembrie 1965 a fost transferat în interesul serviciului ca profesor-director la Şcoala generală cu clasele I-VIII din Turnu Ruieni, unde a funcţionat până la 15 septembrie 1970, când a preluat conducerea Filialei Judeţene Caraş-Severin a Arhivelor Statului, cu reşedinţa la Caransebeş, devenită în 1996 Direcţie Judeţeană a Arhivelor Naţionale. După 35 de ani şi 4 luni de activitate la Arhive, s-a pensionat la 31 ianuarie 2006.

În anii 1975-1976 a urmat cursuri postuniversitare la Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, perioadă rodnică în afirmarea ca arhivist şi cercetător în domeniul istoriei moderne şi contemporane. A audiat cursuri susţinute de profesorii Bujor Surdu, Pompiliu Teodor, Nicolae Edroiu, Liviu Maior ş.a.A devenit cetăţean al oraşului Caransebeş în august 1968.

Activitatea ştiinţifică a început-o în anul 1971, când a coordonat apariţia a două lucrări privind relaţiile sociale şi politice din Banat din perioada 1918-1944, intitulate „File de istorie”, respectiv „Catalog de documente”.În calitate de arhivist, păstrător al tezaurului arhivistic al judeţului Caraş-Severin, a îmbogăţit continuu această zestre pe care a preluat-o cu 441 m.l. de arhivă şi a predat-o succesorului său cu peste 4.000 m.l. arhivă. Astfel, a reuşit să păstreze zestrea istorică a plaiurilor bănăţene, şi nu numai, în municipiul Caransebeş, ca cel mai îndreptăţit loc prin vechime şi rol în viaţa publică din Banatul de Munte.

La îndemnul lăuntric, dar şi al unor cercetători şi prieteni din Cluj şi Timişoara, al celor din Arhivele Centrale din Bucureşti, a început să valorifice părţi din acest tezaur arhivistic cărăşean, completându-l de multe ori cu date şi informaţii din alte arhive şi biblioteci, dând la iveală pe parcursul a 50 de ani mai multe cărţi, cele mai multe cu titlu personal şi câteva în colaborare.

Ele sunt dedicate istoriei judeţului Caraş-Severin, cu precădere oraşului Caransebeş.

În presa de specialitate din ţară a publicat de-a lungul anilor peste 120 de studii, toate dedicate Banatului, cu precădere Caransebeşului.Din anul 2012 este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.

Legăturile cu autorităţile locale, destul de fructuoase în anumite perioade, s-au materializat în mod deosebit prin redactarea memoriului pentru ridicarea oraşului la rang de municipiu în anul 1994, subliniindu-i trecutul istoric de-a lungul secolelor, rolul în administraţia Banatului, dar şi valenţele economice şi cele turistice.

Pentru dăruirea şi seriozitatea manifestate în plan profesional de-a lungul anilor şi pentru preocupările ştiinţifice şi culturale a primit diplome de onoare, diplome de excelenţă, medalii jubiliare, ordine şi premii.

2 2

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × 5 =