Da, şi nu prea…
Războiul cu Rusia părea că a pus la pămînt economia Ukrainei. Cel puţin aşa striga ca din gură de şarpe liderul de la Kiev. Ca întotdeauna, nu cine strigă mai tare are şi dreptate! Cu toate că inflaţia a depăşit 30%, carburanţii s-au scumpit cu aproape 25%, alimentele cu 40%. Din galantare nu lipsesc produsele de bază, însă ele sînt aduse de la mare distanţă, din regiunile vestice ale ţării, cu costuri suplimentare de transport. Oamenii de rînd sînt loviţi primii de degradarea vieţii. Primăria Odessa acordă, de exemplu, ajutoare pentru plata facturilor la utilităţi şi subvenţionează cu 70% achiziţionarea de generatoare electrice atît de necesare în situaţia în care sistemul energetic al Ukrainei a fost afectat de bombardamente.
La un an de război, preşedintele Zelensky a sintetizat, cu o voce gravă, problemele ţării. Ukraina numără, în prezent, cu 15 milioane de locuitori mai puţin, are un teritoriu mai mic cu 20% – adică mai mult de 100.000 de kmp – şi 2 milioane de hectare de teren agricol mai puţin. PIB-ul ţării a scăzut cu 25%, iar “sistemele bancar, energetic şi de sănătate sînt la pămînt. Ţara este în şomaj total”, spune Zelensky, referinduse la companiile mari şi profitabile. Oare?
În această situaţie, Kiev-ul intenționează să acopere deficitul bugetar în 2023 prin creşterea împrumuturilor. Premierul Ukrainei Denis Shmygal, într-un interviu acordat revistei Forbes, a spus că țara are toate șansele să acopere deficitul bugetar prin împrumuturi externe. Un acord corespunzător cu creditorii occidentali a fost deja stabilit, a menționat el, pentru suma de 33 de miliarde de dolari, în ciuda faptului că deficitul bugetar pentru anul acesta este de 38 de miliarde de dolari. Guvernul ukrainean intenționează să primească restul de 5 miliarde prin intermediul programului de creditare al FMI.
Exporturile sînt cea mai vulnerabilă parte a economiei ukrainene. Din cauza războiului, Ukraina a pierdut trei sferturi din rutele sale comerciale, fiind privată de transportul aerian și cel maritim. Cu toate acestea, scăderea exporturilor a fost de numai 39%. Pentru comparație, exporturile Ukrainei au crescut, în 2021 – cu un an înainte de invazie – tot cu 39%! Procentul reprezintă un reper optimist pentru analiştii economici din Ukraina care, în ciuda cifrelor vehiculate, speră la o redresare rapidă a ţării, după încheierea războiului. Adică un PIB de 170 de miliarde de dolari şi un salariu mediu de peste 400 de dolari.
Înainte de război, salariul mediu în Ukraina era de 500 de dolari și ajungea la 600 de dolari cu primele din decembrie, iar PIB-ul era de 202 miliarde de dolari. Acestea au fost cifre-record în istoria Ukrainei, din decembrie 2021, cu aproape două luni înainte de declanşarea conflictului pe scară largă. Creșterea PIB-ului a fost spectaculoasă: de la 150 de miliarde de dolari, la 202 miliarde de dolari! Potrivit economiştilor ukraineni, după primul an de război, PIB-ul ţării a fost de 146 miliarde de dolari. Această performanţă se datorează structurii economiei ukrainene: 70% servicii, 20% industrie şi 9% din PIB agricultură.
În ciuda relocării afacerilor IT, în ciuda faptului că multe „minți strălucite” au părăsit Ukraina de la începutul războiului și lucrează acum în Europa, veniturile la export din sectorul IT nu au scăzut. Ba, unii pregătesc deja “reconstrucţia”! Sute de companii private, majoritatea cu capital occidental, “se nasc” acum în Ukraina “devastată de război”. Ele “contribuie la efortul de eliberare”. Adică, investesc fonduri pînă cînd se va termina războiul şi va începe reconstrucţia. Iar ele vor fi primele la “împărţitul caşcavalului”. “Doar nu crezi că atunci va veni cineva să reconstruiască ceva şi va primi vreun contract”. Am înregistrarea! Sînt cei ce au fost alăuri de noi! Clar! În ciuda acestui fapt, printr-un joc inteligent, România ca ţară ar putea să beneficieze de multe oportunităţi din acest război. Pentru un “joc inteligent”, România ar trebui, mai întîi, să joace! România NU JOACĂ! ROMÂNIA RUPE BILETE ŞI ADUNĂ CHIŞTOACELE DIN TRIBUNE!
Companiile private ukrainene, marii afacerişti, grupurile de interese sînt optimiste. Optimismul se bazează şi pe promisiuni. Conform datelor oficiale deja anunțate de țările partenere, după conferința de la Lugano, la care au participat autoritățile ukrainene și reprezentanți ai Comisiei Europene, au fost alocate 200 de miliarde de dolari pentru reconstrucţia Ukrainei în primii trei ani.
