Dacă e să mori, mori!

Nu ştiu exact de unde vine vechea vorbă românească „a murit cu zile“, dar sunt convins că ea ni se potriveşte ca o mânuşă, mai ales în anii ăştia de restrişte post-decembristă. Cel mai adesea o auzim în spitale unde pacienţii sunt puşi să-şi cumpere până şi medicamentele, ca să nu mai vorbesc de pansamente ori seringi de unică folosinţă. Trăim într-o Românie a tuturor posibilităţilor, în care facem haz de necaz de fiecare situaţie întâlnită, ne luăm angajamente, vopsim gardul pe dinafară, pentru ca a doua zi să o luăm de la început, mai vârtos ca şi până atunci. Unii ar spune că suntem blestemaţi, alţii admit că e nevoie de ani şi de multă răbdare pentru a intra în rând cu lumea civilizată. Există şi dintre cei care cred că suntem bătuţi în cap, iar de această boală nu ne mai vindecă nimic şi nimeni.

Luna trecută, un bătrân din Vaslui a murit în holul casei, aşteptând să vină ambulanţa. Noaptea, pe la 3, omului i s-a făcut rău în casa în care locuia singur şi a sunat la 112 cerând ajutor. Ambulanţa s-a mişcat repede, doar că, atunci când au vrut să intre în curte salvatorii s-au speriat de lătratul câinilor ce se auzea dincolo de poartă. De teamă să nu fie muşcaţi de pitbullii, şi rotweilerii fioroşi pe care şi-i imaginau, şeful de echipaj, un medic, a hotărât să nu se intre în gospodăria cu pricina până nu vin jandarmii să anihileze câinii. Până să vină jandarmii, până s-a stabilit planul de bătaie privind protecţia echipajului de pe ambulanţă, bărbatul şi-a dat ultima răsuflare, privind spre uşa care nu se mai deschidea. Nu ştiu dacă acesta putea fi salvat sau nu, dar măcar o şansă de a trăi tot ar fi avut. Şansa asta i-a fost refuzată de cei care au stat ca dobitocii la poartă aşteptând să vină jandarmii. Nişte căcăcioşi care nu au vrut să se aleagă cu o muşcătură de buca curului.

Nu ştiu dacă echipajul medical are sau nu mustrări de conştiinţă, dacă unii dintre aşa-zişii salvatori vor fi marcaţi mulţi ani de acum încolo. Un singur lucru este cert. Dulăii din spatele porţii s-au dovedit a fi trei pechinezi gălăgioşi, care au fugit care pe unde a apucat în momentul în care echipajul medical a intrat în curte.

Aşa că, în România dacă e să mori, mori, chiar şi doctorul la uşă!