Dacă tăceai, domnişoară primăriţă…
Tărăboiul legat de Ocolul Silvic „Banatul Montan“ Reşiţa s-a mutat în spaţiul online. Sincer, nu mă interesează disputa PNL Reşiţa vs PNL Caransebeş pe tema acaparării ocolului cu pricina. Dimpotrivă, mă amuz grozav când văd că, în loc să-şi pună capul la contribuţie în folosul comunităţii pe care o invocă ori de câte ori are ocazia, primăriţa din Lăpuşnicu Mare îşi consumă energiile pe Facebook, mânată de la spate de interese de grup, de orgolii ori de neştiinţă, lucru scuzabil la experienţa sa în administraţie.
Dacă de la domnişoara Mihaela Drăgilă nu poţi avea mari aşteptări în momentul în care îi ia pe toţi în şuturi, făcându-i franjuri, era să zic „tăiţăi“, filosofând precum Giani, Firicel, Bobiţă, Celentano, Gianina, Dorel şi Aspirina din serialul „Las Fierbinţi“, lucrurile stau cu totul altfel în cazul lui Marcel Vela care, dintr-un motiv ce nu-l înţeleg, s-a băgat să comenteze, ca un chibiţ la fotbal, textul postat de primăriţă pe pagina sa de Facebook. Cu toţii ştim că un senator, un şef de organizaţie judeţeană de partid nu coboară niciodată atât de jos, pentru a-şi da cu părerea într-o problemă ca aceasta. Nu de alta, dar eticheta te obligă să ai o altă atitudine. O altă decenţă, una a gestului cumpătat şi nu pripit. Cu sau fără papion, e bine să nu tulburi apele şi aşa învolburate. Unor oameni că ăştia, nu trebuie să le dai nas, pentru că li se urcă la cap şi se cred politicieni. În realitate, ei sunt nişte trepăduşi de care într-o zi (timpul a demonstrat-o) politicienii se debarasează fără nicio remuşcare.
Şi mai e ceva care îmi dă dreptate în ceea ce am spus până acum. Într-un comentariu pe care şi l-a oferit cadou la textul postat de ea pe Facebook, domnişoara Drăgilă mărturiseşte cu nonşalanţă, amintindu-ne de „limba de lemn“ din alte vremuri: „Mulţumesc şi eu domnului Preşedinte pt fineţea cu care lamureşte ceea ce lipsa mea de experienţă politică nu reuşeşte“. Tare, nu-i aşa? Fir-ar mama ei a dracu de linguşeală. Ce s-ar fi făcut biata primăriţă dacă nu era domnul Preşedinte (neaparat cu „P“ mare!), cu fineţea lui care lămureşte tot natu’? Cine ar mai fi scos-o din obscuritatea lipsei de experienţă politică?
Şi apopos de asta, domnule preşedinte (cu „p“ mic, că aşa se scrie şi mă mir că domnişoara primăriţă, care e şi dăscăliţă pe deasupra, nu ştie acest lucru elementar), cu ani în urmă vă cruceaţi când vi se povestea cum i se pupa mâna unui personaj politic, celebru pe atunci şi vă întrebaţi cum de reuşise să se înconjoare de pupincuriştii care trepidau la fiecare cuvânt pe care acesta îl rostea. Şi aveaţi dreptate şi vă înţelegeam nedumerirea, doar că atunci nu aveaţi puterea lui. Acum, după ce aţi făcut curăţenia la partid văd că începe să vă placă. Nu doar să vă înconjuraţi de oameni că ăia de dinainte ce pupau mâna întinsă peste bucatele stropite din belşug cu alcool, ci să vi se vorbească de lucruri sfinte, precum fineţea cu care lămuriţi poporul. Fineţe în politică? Ha, ha, ha! Iart-o Doamne că nu ştie ce spune!
