Dansaţi? Staţi să o întreb pe mama!
Eram, de două zile, aproape hotărît să scriu acest text, dar sper că astăzi nu este “puţin mai foarte tîrziu” pentru el. Am sperat ca locatarul de la Cotroceni să trimită un toboşar la poarta palatului care să spună: “lume, lume, după ce a vorbit cu mama, Klausi s-a hotărît să nu faceţi două drumuri”! Nu a fost aşa… preşedintele a intrat din nou în adormire. Ca orice agent de influenţă care se respectă!
Mă gîndesc că după ce a dat din el propoziţia, nu foarte hotărît, s-a pus pe gîndit precum cucutenianul de la Hamangia, cel care a fost “aproape preşedinte” un mandat! Cine va beneficia cel mai mult de pe urma unui referendum: PNL sau USR/PLUS, care are deja în derulare campania ”Fără penali în funcții publice”? Cum cucutenianul KWI este susţinut de cucutenianul Orban şi a lui săgeată albastră (nici o aluzie la CFR!), ce se întîmplă dacă USR/PLUS Cioloş iese la europarlamentare în fața PNL? Şi dacă LCK nu iese, cumva, procuror european şi candidează la prezidenţiale, chiar că a cam bel…-o! E ca şi cum cu singurul glonţ pe care îl mai ai, de argint, te-ai împuşca singur în picior şi ţi-ai mai şi dinamita singur campania pentru prezidențiale! Tot internetul, ăla care l-a votat masiv, a rîs de Iohannis!
“Eu sînt aproape hotărât să convoc referendum pentru data de 26 mai, cînd avem alegeri europarlamentare. Aproape. Lăsaţi-mi o marjă care se datorează nevoii unei analize aprofundate. Nu vreau să fac eu un refrendum pentru ceva anume. Dacă fac referendum, atunci vreau să am parteneri nu numai partidele, probabil mai mult din opoziție, vreau să am parteneri şi societatea civilă, românii care îşi doresc să dea un semnal clar”. Aproape criticînd PSD-ul, ambele tabere s-au radicalizat, iar convocarea unui referendum pe justiție este o mișcare cu dus și întors.
Referendumul nu e neapărat despre Justiție, ci despre lupta politică pentru europarlamentare și prezidențiale. De altfel, dacă va avea loc, va fi un aditiv, un fel de E, în lupta dintre cele trei mari tabere politice implicate: Iohannis – PNL, Cioloș – USR-PLUS și Liviu Dragnea – PSD.
Mai degrabă, acum încep negocierile cu Cioloş şi USR, despre care, cum spunea Victor Ponta la Reşiţa, joi, este formaţiunea care poate scoate PNL-ul de pe scena istoriei! Cioloş/USR joacă pe dreapta-socială, un palier de care PNL este tot mai departe. Nici nu e de mirare, atîta timp cît partidul Brătienilor este îmbîcsit de funcţionari la stat, pomanagii, consultanţi, consilieri etc, care beneficiază şi ei, din plin, de alocarea bugetară generoasă, de 35 de milioane de euro, pe care PSD-ul a făcut-o pentru acest an partidului cu săgeată. KWI își dorește un PNL puternic și o Alianță 2020 mai slabă. De ce? Așa ar fi sigur că va fi singurul candidat al dreptei la prezidențiale. Invers, cu un PNL care scoate la europarlamentare un scor mai slab decît USR-PLUS, Cioloș, sau Codruţa ar intra automat în cursa pentru Cotroceni, deci… probleme… Cu alte cuvinte, România nu a ajuns nici pe departe ,,țara lucrului bine făcut”, așa cum promitea în campanie Klaus W. Iohannis, ci o veritabilă colonie controlată, prin interpuși.
Aritmetic vorbind, dacă la referendum se prezintă mai puţin de 30% dintre alegători, KWI poate să se întoarcă la Sibiu chiar de “Ziua Copiilor”, la 1 iunie! Apoi, e destul de greu să vorbeşti despre un PSD anti-european cînd, la Bruxelles, preşedinţia României e unanim apreciată, deşi tu, ca preşedinte, ai vopsit-o cu kkt chiar înainte de start. Conţinutul efectiv al Preşedinţiei României la Consiliul UE este deosebit de consistent, datorită încheierii negocierilor pentru 82 de dosare legislative, în domenii dintre cele mai diverse: de la siguranţa transporturilor şi drepturile lucrătorilor, la drepturile de autor în epoca digitală şi echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată. România a obţinut acordul pentru instituirea unei Autorităţi Europene a Muncii, pentru o mai bună funcţionare a pieţei muncii la nivelul Uniunii. De asemenea, Preşedinţia română a Consiliului a finalizat negocierile inter-instituţionale privind reducerea riscurilor în sectorul bancar, sporirea investiţiilor în inteligenţa artificială, consolidarea protecţiei frontierelor externe ale Uniunii şi combaterea migraţiei ilegale, precum şi îmbunătăţirea siguranţei alimentare şi sprijinirea dezvoltării rurale. Între temele pe care Preşedinţia română a Consiliului a reuşit încheierea de acorduri se află interoperabilitatea sistemelor informatice la nivelul UE, în vederea îmbunătăţirii securităţii interne, precum şi măsurile pentru reducerea riscului terorist şi a criminalităţii transfrontaliere. Un alt exemplu relevant este acordul politic cu privire la Fondul european de apărare – fond menit să promoveze o bază industrială de apărare inovatoare şi competitivă, pentru a contribui la autonomia strategică a UE!
După cîte ştiu, Presedinţia română a primit, zilele trecute, mandatul celorlalte state membre pentru a demara discuţiile cu Parlamentul European în vederea creării unor structuri care să apere UE de ameninţările cibernetice, domeniu în care SRI deţine expertiză la vîrf în Uniune! Este vorba despre Centrul european industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică şi de o Reţea de centre naţionale de coordonare, pentru crearea unei comunităţi de expertiză în materie. La Bruxelles, se conturează, în aceste luni dificile pentru specialiştii români, o bază de expertiză şi încredere de pe care se poate construi o nouă raportare a României la UE, astfel încît ţara noastră să devină un jucător care să conteze în ecuaţia europeană.
Asta după ce “aproape preşedintele” a împroşcat cu noroi mandatul României chiar înainte de preluare!
Deci, ce anume să pună în discuție la referendum? Cum va suna întrebarea de pe buletinele de vot? Domnişoară, dansaţi?