Despre mîncare…

Românului poți să-i iei orice, dar dacă i-ai luat mîncarea, e jale! Așa se face că, în ultimele luni, raportările Ministerului Agriculturii sînt cel puțin curioase: am bătut Franța la multe capitole, campioni la mai multe culturi etc. Din păcate, sub raportările triumfaliste se ascunde realitatea tristă: gospodăriile țărănești se împuținează an de an, iar agricultura industrială aruncă în sol, și în plante, tone de substanțe otrăvitoare. Fără nici un control din partea autorităților! Toate aceste substanțe le regăsim în noi! Boli, cancere, spitale, pompe funebre!

Din păcate, nu doar agricultura românească are probleme! Italia se confruntă cu alt gen de probleme în agricultură. Lucrători exploataţi, prost remuneraţi şi care muncesc în condiţii deplorabile: aceasta este faţa obscură a agriculturii italiene, asupra căreia cade şi umbra mafiei, comentează vineri France Presse. În fiecare an, mii de lucrători agricoli africani, dar şi bulgari şi români, vin în peninsulă la cules de roşii sau pepeni verzi sub un soare de plumb.

Potrivit unui studiu al sindicatului Cgil-Flai, circa 400.000 de lucrători agricoli sînt expuşi în Italia unui risc de muncă la negru şi la exploatare, dintre care peste 100.000 se află într-o situaţie de vulnerabilitate gravă. Chiar dacă aceştia sînt în majoritate străini, italienii sînt de asemenea afectaţi de aceste condiţii.

În timp ce acordul colectiv în agricultură prevede un program de lucru zilnic de 6 ore şi 40 de minute cu o remuneraţie de 50 de euro pe zi, aceşti lucrători muncesc mai mult de opt ore pe zi sau chiar 14 ore. De vreme ce sînt plătiţi pentru cantitate (3 sau 4 euro pentru 350 de kg), aceasta le permite să cîştige cu multă osteneală 20-30 de euro pe zi.

Mulţi trăiesc în cocioabe în cîmp deschis, nişte ghetouri. Vulnerabilitatea lor extremă îi împiedică adesea să denunţe această exploatare.

Dacă agricultura italiană este irigată, România suferă de sete. Canicula a făcut ravagii în România. Seceta a pîjolit pur și simplu cîmpiile. Precipitaţiile din luna august a acestui an au lipsit în mare parte din ţară. Media la nivel naţional a fost de 42 litri/mp, faţă de normalul lunii august de 64 litri/mp. Au fost zone însă unde nu a mai căzut un strop de ploaie de la sfîrşitul lunii iulie. În primele 10 zile din septembrie fenomenul de secetă s-a accentuat mai ales în Oltenia, Muntenia, Dobrogea si în Moldova.

Administraţia Naţională de Meteorologie anunţa că la data de 11 septembrie 2019, conținutul de umiditate în stratul de sol 0-20 cm (ogor) prezintă valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă), în aproape toată țara. Izolat, în nord-vestul Banatului, rezerva de apă din sol se încadrează în limite satisfăcătoare.

Datele pentru următoarea perioadă nu estimează cantităţi care să acopere deficitul de apă din sol. Cel puţin pînă la sfîrşitul lunii, precipitaţiile vor fi cu mult sub normalul perioadei.

Din cele 98 amenajări de irigații cuprinse în Planul Național de Irigații, 47 amenajări se află deja în procesul de reabilitare, restul urmînd să intre în perioada octombrie-noiembrie 2019.

În prezent, sînt in curs de execuție 47 de obiective și alte 30 de obiective de investiții se află în diferite stadii de proiectare. Pînă în prezent, au fost finalizate patru obiective: din amenajarea Galațui Călărași și Boianu Sticleanu (județul Călărași); Reabilitarea statiei de repompare SRPA I+IQ – Spiru Haret din amenajarea Ialomita Călmățui (județul Brăila); Reabilitarea amenajării Terasa Caracal și amenajării Bucșani Cioroiu (județul Olt).

Atît! După ce s-a furat ca în codru 30 de ani!