Destinațiile de vis din Terra Romana, adunate în „Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”
Pe parcursul următoarelor două săptămâni, creatori de conținut și jurnaliști vor aduna povești de pe traseul marcat de voluntari și de membri ai asociației Tășuleasa Social. Experiențele lor vor putea fi urmărite în social media cu ajutorul hashtag-ului CronicariDigitali. Prin „Rucsacul cu povestiri de pe Via Transilvanica“ vor fi descoperite și aduse în atenția publică cele mai noi ținuturi marcate pe Via, respectiv Terra Romana, Terra Banatica și Terra Dacica din județele Caraș-Severin, Mehedinți, Hunedoara și Alba, cu scopul de a dezvolta noi repere de călătorie culturală, cu acces la experiențe locale inedite.
Ultima parte a traseului Via Transilvanica este Terra Romana, cu o lungime de peste 115 km. Acesta parcurge peisaje spectaculoase, începând din Crușovăț, județul Caraș-Severin, și continuând spre județul Mehedinți. Porțiunea străbate Munții Cernei, Herculane și Obârșia Cloșani, trecând, totodată, prin superbul Parc Național Domogled. Podisul Mehedinți este, însă, considerat locul ce oferă o priveliște demnă de încheierea unui traseu atât de spectaculos, după cum notează ”Ghidul Drumețului” realizat de echipa asociației Tășuleasa Social.
„De balmoș am auzit dar de învârtit gătit la stână, nu. Abia de curând am înțeles că pemii din Banat sunt cehii veniti din Boemia și asta este porecla dată lor de către români. Trei valuri de case tradiționale cu arhitectura specifică poți găsi în comunitatea croaților din Iabalcea și Carașova, cu cele 6 sate închise până prin anii 90. Adaugă o peșteră superbă în care intri pe barcă între 11.00-14.00 pentru ca soarele atunci face apele de azur, cătunele izolate de la Ineleț la care ajungi urcând scări de lemn la locuitorii care îi compătimesc pe orășeni pentru ca nu văd stelele și cerul ca acolo și abia ajungi la ziua 3 din călătoria pe care o vom face. După Severin şi Banatul Montan, ne vom întrepta spre Țara Hațegului, prima zonă din Terra Dacia marcată de Via Transilvanica, vom ajunge până la Poiana Omului, locul în care se spune că Decebal și-a luat singur viața, vom zbura din Clopotiva, tabăra de parapantiști alături de Toma Coconea, vom traversa axa Cugir-Vinerea, Poiana cu Goruni, Pianul de Sus, Râpa Roșie, Sebeș, Alba Iulia, Blaj.
Facem această călătoria ca să o faceți și voi! Aceasta este deviza proiectului de pe Via, aflat în al doilea an. Comunitățile unite de cărare au nevoie de promovare, de nou dinamism economic local adus odată cu drumeții sau turiștii culturali de pe cărare și neapărat, au nevoie de protecție. Sunt comunități atât de curate, încât îndemnul de a le vizita otova, de toți cu toate, nu este mesajul nostru. Exact ca în Forrest Gump, și pe Via vorbim de o cutie plină cu bomboane de ciocolată. Deschid-o doar dacă îți place să savurezi, nu să înfuleci.”, povestește Silvia Teodorescu, fondatorul Cronicari Digitali și directorul agenției Zaga Brand.
„În urmă cu un an, 1 din 2 utilizatori de Instagram au fost pe Via Transilvanica și i-au aflat poveștile. Asta înseamnă că aproximativ 10 % din totalul utilizatorilor de Social Media din țară au putut descoperi comunități uitate sau lăsate în umbră. Pentru noi acest reach se traduce în contribuția publicului la creșterea economiei locale, odată cu includerea în vacanțe sau călătorii a destinațiilor de pe Via Transilvanica sau achiziționarea de produse locale, sobe și șeminee din teracotă lucrată manual, obiecte de sticlărie, vinuri bune, bunătăți pentru cămara și lista continua.
Vara aceasta oferă o nouă șansă pentru dezvoltare drumului care unește România, de la Nord la Sud, iar Cronicari Digitali se bucură să scrie noi povești de succes cu un impact real în turism, economie și mai ales în comunitățile de pe Via Transilvanica”, afirmă Silvia Teodorescu, fondator Cronicari Digitali. (Foto: Alex Robciuc)
