Din nou despre modelul Kosovo

Climatul politic din Balcani devine tot mai încordat în aceste zile, tensiunile dintre Serbia și Kosovo atingând, spun unele voci, cote similare celor din preajma zilei de 18 februarie 2008, ziua când fosta provincie sârbă și-a declarat unilateral independența față de Belgrad.

Kosovo este „o figuraţie” de stat, impus şi susţinut artificial de comunitatea internaţională. Numai prezenţa bazei americane pe teritoriul său şi a trupelor ONU fac ca această entitate să nu facă implozie din cauza corupţiei şi sărăciei. Aici, ca şi în Bosnia-Herţegovina, s-a dezvoltat un sistem mafiot bine pus la punct. Combinaţia e letală din pricina temperamentului exploziv care a umplut de ură – şi de morţi! – fosta Iugoslavie!

Misiunea ONU în Kosovo (UNMIK) a denunţat marţi arestarea de către poliţia kosovară, sustinută de noua armata kosovară, a doi dintre angajaţii săi, care au fost răniţi în cursul unei operaţiuni marcate de violenţe în zonele cu populaţie majoritar sârbă. „UNMIK urmăreşte cu mare îngrijorare evoluţiile în nordul Kosovo, între care arestarea a doi angajaţi ai ONU în timp ce îşi exercitau atribuţiile”, potrivit unui comunicat. „Cei doi funcţionari au fost conduşi la spital pentru tratarea rănilor suferite”, a adăugat UNMIK, fără alte detalii.

La rândul său, Moscova a declarat că unul dintre cetăţenii săi care lucrează pentru ONU şi dispune de imunitate diplomatică a fost arestat, cerând eliberarea sa „imediată”. Rusia este principalul susţinător al Serbiei, care respinge independenţa Kosovo, fosta sa provincie din sudul ţării, care şi-a autoproclamat independenţa în 2008.

Preşedintele kosovar Hashim Thaçi a afirmat că „sub acoperirea diplomatică”, rezidentul rus „împiedica acţiunea poliţiei din Kosovo” care efectua o operaţiune împotriva criminalităţii organizate.

Reprezentantul ONU în Kosovo, Zahir Tanin, a avertizat că „orice prejudiciu adus angajaţilor ONU va antrena riposte diplomatice şi legale internaţionale la cel mai înalt nivel”.

Autorităţile din Kosovo au afirmat că această operaţiune poliţienească viza „crima organizată”. Ea a provocat incidente în sectoarele cu populaţie majoritar sârbă. Autorităţile kosovare au evocat o „rezistenţă armată” opusă poliţiei sale de către o parte din populaţia sârbă.

După ani de stagnare a conflictului îngheţat din Kosovo, în 2018 s-a discutat şi negociat pentru prima dată deschis la nivel internaţional despre un schimb de teritoriu şi de modificare a graniţei între Serbia şi Kosovo. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, şi omologul său kosovar, Hashim Thaci, au negociat pe această temă. Principiul a fost următorul: regiunile locuite preponderent de sârbi din nordul Kosovo se întorc la Serbia, iar cele locuite preponderent de albanezi din sudul Serbiei se cedează Kosovo. Fostul tovarăş de arme al preşedintelui Thaci în războiul din Kosovo, premierul Ramush Haradinaj, a mobilizat clasa politică şi populaţia împotriva schimbului de teritorii.

„Noi vom proteja poporul în cazul în care ordinea constituţională este încălcată şi sârbii din nordul Kosovo sunt atacaţi”, a spus preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, în parlament, marţi, potrivit Tanjug. El a declarat că, în calitate de comandant-şef, a ordonat pregătirea de luptă pentru unităţile armatei sârbe la ora 06:29.

„Dacă ordinea (constituţională) şi vieţile populaţiei din nordul Kosovo-Metohija sunt ameninţate, armata noastră ne va proteja poporul”, a reiterat Vucic în acelaşi discurs rostit în faţa deputaţilor. Toate unităţile poliţiei speciale sunt de asemenea în alertă şi Serbia nu va ascunde nimic nimănui. Suntem conştienţi de consecinţe grave şi oribile, iar Belgradul va continua să lucreze pentru menţinerea păcii şi stabilităţii, a mai spus el.

Preşedintele Vucic a indicat că forţele poliţiei speciale din Kosovo au arestat 23 de sârbi şi bosniaci – cei mai mulţi ofiţeri în poliţia din Kosovo – în nordul provinciei Kosovo-Metohija, marţi, în cursul dimineţii.

În această zi, 73 de vehicule ale forţelor speciale din Kosovo – dintre care cele mai multe sunt blindate – au efectuat un raid în Kosovo-Metohija şi alte 50 de vehicule aşteaptă la sud de Mitrovica, în timp ce 15 vehicule se află în municipiul Srbica, iar alte opt au fost trimise spre municipiul Zubin Potok.

Până în prezent, 23 de sârbi şi bosniaci au fost arestaţi pe teritoriul a trei municipii – Kosovska Mitrovica, Leposavic şi Zubin Potok.

Belgradul ştia că aceasta se va întâmpla, iar publicul sârb şi internaţional, precum şi reprezentanţii UE, au fost informaţi încă din 17 mai că autorităţile albaneze din Kosovo pregătesc arestarea a zeci de persoane în nordul Kosovo-Metohija sub pretextul luptei împotriva crimei organizate şi a corupţiei, a spus şeful statului sârb, citat de Tanjug.

Potrivit preşedintelui sârb, situaţia în Zubin Potok rămâne foarte dificilă pentru că sârbi neînarmaţi se opun grupărilor extremiste ale etnicilor albanezi îmbrăcaţi în uniformă.

Primele confruntări au avut loc la Varaje, unde forţele speciale albaneze din Kosovo au distrus trei baricade. Sârbii nu aveau arme şi există probe şi imagini arătând albanezi din Kosovo trăgând cu muniţie reală în capetele sârbilor, în timp ce aceştia strigau şi încercau să se opună verbal unităţilor FIT, ROSU şi NSJP.

Serviciile americane de înformaţii amintesc că 22 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au recunoscut independenţa Kosovo pe care provincia sîrbă şi-a declarat-o unilateral la 17 februarie, însă menţionează că Serbia nu a acceptat-o.

Potrivit studiului, „Belgradul susţine deschis instituţiile parelele sîrbo-kosovare”. „Acest lucru a consolidat diviziunea de facto a Kosovo, între zonă sudică majoritar albaneză şi una nordică majoritar sîrbă, şi frustrarea kosovarilor albanezi”.

Analiza americană mi se pare cea mai valabilă, în actualul context, fie şi prin prisma simbolului de putere care este Bondsteel, amplasat în Kosovo, „nici la nord, nici la sud, nici la est, nici la vest, chiar în inima Europei”, iar cine stăpîneşte inima Europei, stăpîneşte Europa, spunea demult Sf. Sava referindu-se la „cîmpia păsărilor negre”. Se vorbeşte de secesiune paşnică? Greşit! În martie 1999, avioanele americane din NATO au bombardat 40 de zile şi nopţi Serbia pentru concretizarea acestui plan, clamînd, totodată, modificarea dreptului internaţional în favoarea dreptului individual în detrimentul dreptului statal.

Nu este exclus ca evenimentele din ultima vreme să ducă pe termen mediu la o împărţire a Kosovo şi pe termen lung la apariţia unei federaţii din care să facă parte Albania şi ce a mai rămas din Kosovo. Analiştii şi politicienii din regiune se gândesc intens la acest scenariu. Pentru sârbi ar însemna o traumă. Pentru Serbia, „Kosovo, azilul săracilor”, nu este de interes din punct de vedere economic. Dar Kosovopolie, câmpul de bătaie unde oştirea sârbească s-a luptat până la ultimul om cu năvălitorul otoman, este considerat leagănul poporului sârb şi ocupă un loc de cinste în memoria colectivă.

Şi zăngănitul de arme care se face auzit în prezent se potriveşte cu situaţia tensionată. O escaladare militară de proporţii este însă improbabilă. Kosovo este protectorat american în care se află baza militară Bondsteel, una dintre cele mai mari din afara SUA.

Este Kosovo un model de urmat, un precedent periculos? Depinde pe cine ai în spate şi ce se urmăreşte! Nici o părticică din Comunitatea Internaţională nu va milita în favoarea independenţei Ţării Bascilor, sau a Corsicii, de exemplu. Cum românii pot fi liniştiţi, americanii nu vor să instaleze o bază militară în Har-Cov, deci independenţa Ţinutului Secuiesc va fi obţinută doar pe… internet!