Doi oportunişti la încălzire
Preşedintele nejucător – dar intrigant și Gică-contra! – Klaus Iohannis a declarat vineri că Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene a încheiat 90 de dosare legislative, arătînd că mulţi au fost surprinşi de acest lucru, deoarece se aşteptau ca mandatul României să fie unul mediocru. Chiar Klaus Iohannis spunea, în noiembrie 2018, că Guvernul român nu este pregătit pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE!
„Nu ştiu dacă este bine să vorbim despre o moştenire, nu putem crea o moştenire în şase luni, dar poţi face treabă bună. Puţini au avut aşteptări foarte mari cînd am început Preşedinţia, mulţi se aşteptau să fim mediocri, dar eu am luat foarte în serios laudele preşedinţilor Tusk şi Juncker. Preşedinţia română a încheiat 90 de dosare, ştiţi cîte se încheiau în alte Preşedinţii, ceea ce arată nu numai intensitatea şi cantitatea muncii noastre, ci şi calitatea, pentru că sîntem buni parteneri, negociatori şi instituţii cu standarde ridicate, iar echipa română a reuşit ceva neaşteptat. De aceea am spus că Preşedinţia română a fost surprinzătoare, pentru că a avut rezultate mult mai bune decît se aşteptau toţi. Dacă putem să definim acest lucru ca o moştenire, şi anume că România e mult mai bună decît imaginea pe care o are, cred că este o moştenire bună”, a răspuns şeful statului, la Bruxelles, în declaraţia comună cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker.
Hopaaa! Președintele sau și-a împușcat consilierii, sau fumează ceva! „Agenda strategică adoptată reflectă pe deplin cele zece angajamente pe care le-am adoptat la Summitul de la Sibiu, intitulate „Spiritul de la Sibiu”, aşa le numesc eu. Acum, obiectivul central este să rămînem uniţi, hotărîţi şi eficienţi în eforturile noastre de a pune în aplicare această agendă şi de a obţine rezultate pentru toţi. România este pe deplin angajată în această privinţă. Vreau să salut în mod special faptul că principalele priorităţi şi linii de acţiune identificate în agenda strategică reflectă viziunea noastră comună pentru viitorul Uniunii. Acesta este un semn clar de unitate şi coeziune”, a mai spus Iohannis.
„Preşedinţia a muncit intens şi sînt mulţumit că aceste eforturi consistente şi progresul obţinut sunt recunoscute în cadrul concluziilor Consiliului European”, a arătat Iohannis.
Ar fi de rîs dacă declarațiile cu pricina nu ar fi cabotine, flancate de cei doi lideri importanți ai Europei: preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, același Junker care a criticat nu o dată guvernul de la București și spunea, într-un interviu acordat unui cotidian german, că deși e pregătit din punct de vedere tehnic, guvernul de la București nu înțelege ce înseamnă să conducă țările Uniunii Europene!
Schimbarea de atitidine a lui KWI pare că se datorează plasării acestuia în pole-position pentru preluarea funcției de președinte al Europei! Astfel, Iohannis i-ar putea urma lui Donald Tusk, actualul șef al Consiliului European. Aceasta ar putea fi o surrpiză pentru România și acest Est al Europei! Președintele Consiliul European este un fel de mediator între cei 27 de președinți și premieri. Consiliul reunește liderii UE de cel puțin patru ori pe an. În 2014, fostul președinte Traian Băsescu a fost luat în considerare pentru șefie, dar în cele din urmă Donald Tusk a primit postul.
Poziția de președinte al Consiliul European este negociată în funcție de numele care va ocupa funcția de președinte al Comisiei Europene. Astfel, dacă viitorul șef al Comisiei vine din vestul Europei, viitorul șef al Consiliului trebuie să provină din centrul sau estul Europei. Este un soi de regulă nescrisă, care există pentru a menține echilibrul UE.
Dintre șefii actuali de stat și de guvern din Europa de Est nu par să fie prea mulți care să îi facă lui Iohannis concurență. Printre puținii contracandidați posibili se numără președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, care este foarte cunoscută și apreciată în Consiliu, fiind prezentă acolo în calitate de șef de stat de aproape zece ani. Cu toate astea, România este mai mare decît Lituania, iar avantajul lui Iohannis este că vorbește fluent trei limbi de bază în UE – engleza, franceza și germana.
Există însă și o problemă. Dacă Iohannis chiar ar accepta poziția de candidat la președinția Consiliul European, acesta nu ar mai putea să ajungă șef de stat în 2019!
Hopa, dilema! Cu răspuns imediat: Ludovic Orban a declarat că personal și-ar dori ca președintele Klaus Iohannis să fie candidatul PNL la prezidențiale, însă pentru România posibila prezență a șefului statului la conducerea Consiliului European ar oferi foarte multe oportunități. În ceea ce privește candidaturile, nu poate fi exclusă nici o candidatură, nici chiar a lui Rareș Bogdan…