Ghika și nodul în papura… persană

Pericolul unui scenariu de război după atacurile cu drone asupra unor obiective din Arabia Saudită este posibil, dar mai complicat, după alegerile anticipate din Israel.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu (un adept al războiului cu Iranul) şi contracandidatul său Benny Gantz (fostul șef al Statului Major Israelian) în faţa căruia, neoficial, Bibi a pierdut „la mustaţă“ sînt în incapacitatea de a forma un guvern de coaliţie, după ce au fost numărate aproape toate voturile din alegerile legislative de marţi, informează AFP. După numărarea a peste 92% dintre buletinele de vot, s-a aflat că partidele celor doi contracandidaţi au obţinut fiecare cîte 32 de locuri din totalul celor 120 din Knesset, Parlamentul israelian, şi nu reuşesc, nici măcar cu aliaţii lor, să depăşească nivelul de 61 de parlamentari pentru a obţine majoritatea.

Acest rezultat pare să-i ofere o gură de oxigen președintelui american Donald Trump, susținător deschis al premierului Bibi Netanyahu, care se găsește într-o situație delicată: să răspundă presiunilor exercitate de aliții arabi din Golf, care împing SUA într-o confruntare deschisă cu Iranul, sau să asculte vocea societății civile americane care nu mai dorește o confruntare militară în Asia.

Anchetatorii saudiţi şi americani au stabilit „cu o probabilitate foarte mare“ că atacurile din Arabia Saudită de săptămîna trecută au fost lansate dintr-o bază aeriană din Iran, situată în apropierea graniţei cu Iraqul.

Vicepreşedintele SUA, Mike Pence, a declarat, marţi seara, că armata americană este „pregătită” să apere interesele aliaţilor în contextul atacurilor care au vizat rafinării din Arabia Saudită, incidente atribuite Iranului de Administraţia Donald Trump. Vicepreşedintele SUA a declarat că, „aparent”, Iranul este responsabil de atacurile din Arabia Saudită, subliniind că serviciile de informaţii americane încearcă să afle detalii. „Evaluăm toate dovezile, ne consultăm cu aliaţii”, a adăugat Mike Pence, subliniind că preşedintele Donald Trump va stabili cea mai bună modalitate de reacţie.

Un responsabil al SUA a solicitat marţi un răspuns din partea Consiliului de Securitate al ONU la atacurile asupra instalaţiilor petroliere din Arabia Saudită pe care Statele Unite le atribuie Iranului, fără a fi clar ce acţiune ar putea fi întreprinsă sau dacă Washingtonul ar putea avea cooperarea Rusiei, relatează miercuri Reuters.

Atacul a inclus lansarea de rachete de croazieră, pe lîngă drone, care au zburat la o altitudine joasă, iar traiectoria acestora a fost identificată ca provenind din nordul uzinei petroliere Abqaiq, care a fost lovită de peste 10 proiectile sîmbătă la primele ore ale dimineţii. Rachetele, potrivit estimărilor anchetatorilor, au aburat peste zona de sud a Iranului şi prin spaţiul aerian al Kuweitului înainte de a-şi atinge ţinta. Kuweitul a anunţat luni că o anchetă se află în curs de desfăşurare fiind lansată la scurt timp de la informaţiile privind atacurile cu dronă sau rachetă asupra a două rafinării de petrol din Arabia Saudită. O sursă citată de CNN a declarat că rachetele au evitat să zboare pe deasupra Golfului Persic deoarece sistemele de radare ale SUA şi Arabiei Saudite sînt mai puternice. Sistemele de apărare anti-aeriene saudite sunt concentrate în Golf. Iranul a catalogat drept „inacceptabile” acuzaţiile Statelor Unite privind responsabilitatea Teheranului în lansarea atacurilor. Trump a anunţat că aşteaptă poziţia Arabiei Saudite referitoare la autorii atacului, sugerând că Washingtonul ar putea lansa o acţiune militară.

New York Times scrie că „chiar dacă Arabia Saudită a fost ţinta, mănuşa a fost aruncată la picioarele preşedintelui Donlad Trump. Iar în acest moment periculos, şeful Casei Albe are puţine opţiuni, puţini aliaţi, o echipă de securitate naţională incompletă şi puţină credibilitate”, publicaţia americană care pledează pentru o soluţie diplomatică. La rîndul său, Washington Post apreciază că „Trump şi-a săpat singur groapa” în chestiunea iraniană, iar aliatul său saudit a contribuit şi el la destabilizarea regiunii, intrînd în războiul din Yemen „fără obiective realizabile şi fără o strategie coerentă”. Dar, „fie intenţionat, fie accidental, Iranul a exagerat de data aceasta”, opinează Financial Times, care identifică încă un factor care a contribuit la criză: „mai puţin observat a fost un război din umbră, intensificat în ultimele săptămîni, dus de aliaţi ai SUA, în principal Israelul, contra aliaţilor iranieni şi interpuşilor şiiţi din Syria, Liban şi Iraq”.

Avertismente legate de provocarea Iranului și găsirea unui nod în papură.. persană au venit în urmă cu cîteva luni de la generalul-maior Christopher Ghika, adjunctul comandantului forţelor anti-ISIS din Iraq şi Syria.

General în armata Marii Britanii, Christopher Ghika, descendent al nobilei familii românești, a fost mustrat de Pentagon, după ce a declarat că nu există „o amenințare sporită” din partea Iranului, relatează „Washington Examiner”.

El s-a referit la amenințarea militară iraniană la adresa trupelor americane din Iraq și Syria. „Nu a existat o amenințare sporită din partea forțelor armate iraniene din Iraq și Syria”, a declarat el jurnaliștilor, într-un briefing de presă video la Bagdad.

O oră mai tîrziu, Comandamentul Central al Armatei Statelor Unite ale Americii a emis o declarație în care a spus că comentariile lui Ghika „„ontravin amenințărilor credibile identificate disponibile pentru informații de la SUA și aliați cu privire la forțele armate iraniene din regiune”.

”Afirmațiile sale sînt nefericite, avînd în vedere lunga sa experiență de colaborare cu forțele americane și respectul pe care acestea i-l poartă. El a fost comandant adjunct al Diviziei 1 Infanterie  „Big Red One”, cu sediul la Fort Riley, cu care a luptat în Iraq timp de nouă luni, în 2015. El a devenit comandant adjunct responsabil cu strategia și informațiile în cadrul operațiunii SUA împotriva ISIS, din vara lui 2018”, scrie ”Washington Examiner”.

Christopher Ghika (47 de ani) este un veteran al conflictelor din Irlandei de Nord, Balcani, Sierra Leone, Iraq și Afghanistan. Este fiul Prințului Ioan Ghika, membru al dinastiei care a condus Moldova și, ulterior,  Țara Românească. Familia Ghika și-a pierdut statutul de familie conducătoare în 1859, după Unirea Principatelor, dar titlul și terenurile sale au rămas intacte.

În 2015, Ioan Ghika a fost acuzat de DNA de complicitate la revendicarea ilegală a unei păduri naționalizată de statul român. Potrivit procurorilor, el și-a exagerat moștenirea regală, astfel încît să poată revendica 43.000 de hectare. Ghika a afirmat că afirmațiile erau „complet neadevărate”.

Prințul John Ghika a fost trimis în Anglia, după ce România a intrat în Cel de-al Doilea Război Mondial. În Marea Britanie, a fost înregistrat ca un străin inamic, pentru că România era un aliat al Germaniei.

În 1978, cînd Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, au efectuat o vizită de stat în Marea Britanie, Prințul Ioan Ghika a fost comandantul gărzilor irlandeze și i-a întîmpinat pe cei doi călare, la intrarea în Palatul Buckingham.