Imaginea dezastrului ce poate să vină

Cînd vorbim despre dezastre naturale, vorbim despre inspectoratele pentru situații de urgență, salvatorii voluntari din subordinea primăriilor, serviciile private, cum ar fi BGS Divizia de Dezastre și Calamități, vorbim despre DSU și despre… doctorul Arafat (sau Bunda, în cazul Caraș-Severinului!). Automat, facem politică. Contondentă! Nu ne place, nu vrem să mergem dincolo de discursul facil, lipsit de argumente, dar pigmentat cu epitete mustoase la adresa celor pomeniți! Atît! Decît, atît!, ca să mă exprim politic corect românește!

Dincolo de infantilismul periculos promovat de clasa politică, mass-media și trolii de serviciu, rămîne realitatea de lîngă noi. Cercetătorii spun că punctul critic către încălzirea globală ireversibilă este posibil să fi fost deja depăşit, cu o serie de consecinţe „în cascadă” pentru planeta noastră, a avertizat, marţi, responsabilul german din cadrul celei mai ample expediţii ştiinţifice organizate vreodată la Polul Nord, relatează AFP.

„Dispariţia banchizei din timpul verii din Arctica este una dintre primele mine de pe cîmpul minat, unul dintre punctele critice pe care le declanşăm în principal atunci cînd împingem încălzirea prea departe”, a explicat el în cadrul unei conferinţe de presă, alături de ministrul german al Educaţiei şi Cercetării, Anja Karliczek.

Mai la sud, de o lună, Turcia se confruntă cu un fenomen rar: o regiune extinsă a Mării Marmara, situată în nord-vestul ţării, este acoperită de mucilagiul marin – o substanţă vîscoasă ce acoperă suprafaţa apei ca o pătură. Poluarea şi schimbările climatice se numără printre factorii care determină apariţia acesteia, care opreşte oxigenul să pătrundă în apă, distrugînd astfel flora şi fauna, conform Green Report. În ciuda eforturilor Turciei de a opri răspîndirea mucilagiului marin, acesta a pătruns şi în Marea Neagră. Substanţa vîscoasă, care a apărut ca urmare a încălzirii globale şi a depozitării incorecte a deşeurilor, afectează vietăţile marine, dar şi pescuitul şi turismul.

De 30 de ani România se confruntă cu inundaţii în aceleaşi zone. Deşi ştiu unde se revarsă apele, în fiecare an autorităţile sînt luate prin surprindere şi spun că natura este de vină. Potrivit estimărilor, în ultimiii 10 ani aproximativ 280 de persoane au murit din cauza inundaţiilor, iar pagubele oficiale înregistrate sînt de zeci de milioane de euro. Potrivit specialiştilor, cauzele inundaţiilor sînt aceleaşi în fiecare an: fenomenele de tip flash-flood (căderea unor cantităţi importante de precipitaţii, în intervale scurte de timp), depăşirea capacităţii de transport a podurilor şi podeţelor, defrişarea pădurilor, construirea de case în zonele inundabile şi neîntreţinerea corespunzătoare a cursurilor de apă.

În lista celor 229 de state şi teritorii care se situează la polii riscului de dezastre se află şi România, care prezintă un risc mediu, împreună cu Japonia, Germania, Rusia, Grecia, Canada, Elveţia, Belgia şi Olanda. Sărăcia şi infrastructura deficitară, însă, sînt factori care cresc riscul de producere a dezastrelor naturale, şi implicit pe cel de mortalitate.

Dar România, împreună cu alte ţări precum Afghanistan, Algeria şi Congo, se numără printre ţările cu nivel de risc „foarte ridicat” în ceea ce priveşte expunerea la calamităţi naturale şi fenomene meteorologice extreme. Conform Indexului privind Riscul de Mortalitate, dezbătut în cadrul celei de-a doua sesiuni a Platformei Globale pentru Reducerea Dezastrelor, la Geneva, ţara noastră se află pe lista ţărilor cu grad foarte ridicat de expunere la calamităţi naturale. Acest fapt a fost admis şi de directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu, care a afirmat că în România fenomenele meteorologice extreme sînt din ce în ce mai frecvente. El a afirmat că „în sudul ţării, fenomenul de aridizare se accentuează de la un an la altul, iar ploile torenţiale sînt tot mai dese”, adăugînd că tot sudul Europei e încadrat în clasa de risc „foarte ridicat” în privinţa expunerii la calamităţi şi fenomene meteo extreme. România are în prezent planuri şi strategii pentru refacerea luncilor inundabile ale rîurilor, ca soluţii pentru reducerea riscului de inundaţii, dar acestea rămîn pe hîrtie, potrivit organizaţiei World Wide Fund for Nature (WWF). De exemplu, în Planul de Management pentru fluviul Dunărea, România propune 473.000 de hectare în lunca îndiguită a Dunării, dar termenul de realizare este incert. Cu toate acestea, inundaţiile revin frecvent în România şi ameninţă comunităţile de pe malurile Dunării.

Potrivit specialiştilor, numărul persoanelor care vor fi afectate de dezastre naturale va creşte cu 50% pînă în 2025, ajungînd la 600 milioane de persoane, în condiţiile în care oricum numărul lor s-a dublat în ultimii 30 de ani. Aproximativ 252 milioane de oameni sînt afectaţi în prezent de dezastrele naturale, excluzînd cutremurele, erupţiile vulcanice sau alte pericole care nu au legatură cu apa. În aceste situaţii, este de neînţeles de ce din nou DECIDENTUL POLITIC este cel care nu ia în seamă propunerile specialiştilor de a acorda o importanță sporită DSU și structurilor pentru situații de urgență și, foarte important, reintroducerea unui serviciu civil obligatoriu – care înlocuiește serviciul militar! – care să familiarizeze populația cu măsurile de intervenție în situații de urgență.

Aceştia ar trebui instruiţi pentru: cunoaşterea şi analiza legislaţiei în domeniu; scopul, obiectivele, principiile şi atribuţiile Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; apărarea împotriva efectelor dezastrelor; metode cantitative specifice managementului situaţiilor de urgenţă; decizia în situaţii de urgenţă; perspectiva ONU, UE şi NATO privind situaţiile de urgenţă; evaluarea riscurilor locale; planificarea, organizarea şi conducerea acţiunilor de căutare-salvare; principiile organizării acordării îngrijirilor medicale prespitaliceşti în dezastre; primul ajutor al victimelor la locul dezastrului; planurile de urgenţă ale sectorului de sănătate pentru managementul afluxului masiv de victime; organizarea spitalicească de urgenţă.

Cîteva recomandări, de bun simţ, pe care nu cred că le va lua cineva în calcul!