Întrebare de 100 de puncte: cât de dezvoltat a fost Caraş-Severinul în ultimii 35 de ani?

Una dintre legendele care au circulat de-a lungul anilor referitoare la gradul de industrializare al judeţului Caraş-Severin este pe cale să se destrame. Din datele Anuarului Statistic din anul 1986, privind populaţia ocupată pe activităţi economice la nivel de judeţe, a datelor din Raportul BNR, din 1998 şi ale Institutului Naţional de Statistică reiese faptul că, în ciuda industriei grele şi a mineritului,  judeţul nostru nu a fot niciodată între primele judeţe în funcţie de ponderea deţinută în PIB-ul naţional.

Potrivit w.w.w.analizeeconomice.ro, în anul 1985, de pildă, ponderea Caraş-Severinului în PIB-ul naţional a fost de 1,8%, în timp ce Prahova se afla pe primul loc, după Capitală, cu o pondere în PIB de 4,1%, urmat de Braşov – 3,6%, Cluj – 3,4%, Timiş – 3,3%. În spatele judeţului nostru, la cel mult jumătate procent, se situau: Harghita, Vrancea, Bistriţa-Năsăud, Teleorman, Botoşani, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Vaslui, Sălaj, Tulcea, Mehedinţi şi Covasna.

Zece ani mai târziu, ponderea judeţului Caraş-Severin în PIB naţional a fost de 1,3%, cu jumătate procent mai mică decât în 1985, în timp ce Prahova înregistra o pondere de 4,3%, Constanţa 4,1%, Cluj şi Timiş – 3,5%.

Decalajul dintre noi şi aceste judeţea s-a adâncit constant dovadă că, în 2005 ponderea Caraş-Severinului în PIB-ul naţional era de 1,3%, în 2015 – 1,2%, iar în 2018, de numai 1,1%, în timp ce în cazul judeţului Timiş ponderea a fost în 2018 de 4,7%, Constanţa – 4,6%, Cluj – 4,5%, Prahova – 3,9%.

Sunt date statistice care vin să stabilească un adevăr despre care am ştiut puţine lucruri până acum.