Joaca de-a şefia
Când un partid ajunge la guvernare, prima lui grijă este să-şi pună oamenii de încredere în posturi cheie. Fie că vorbim de administraţia centrală, cu ministere şi regii de tot felul, fie că ne referim la administraţia publică locală, începând cu primăriile, continuând cu instituţiile deconcentrate şi terminând cu structurile din subordinea Consiliului judeţean. Talentul şi priceperea celui pus să conducă o instituţie contează mai puţin. Nici măcar pregătirea profesională nu mai reprezintă un criteriu. Tot ce contează este relaţia sa cu cel care decide numirile. Cel care are pâinea şi cuţitul.
Acest lucru se întâmplă când la guvernare un partid ia locul altui partid. Doar în PSD regula pare să funcţioneze nu după principiul de unitate, ci după cel de gaşcă. Dovadă că, după căderea lui Liviu Dragnea şi a lui Codrin Ştefănescu a început mazilirea susţinătorilor acestora. Oameni puşi în funcţii pe vremea celor doi, acum sunt daţi la o parte, pe acelaşi considerent al „oamenilor de încredere“, ca şi cum cei dinaintea acestora nu ar fi fost. Şi am două exemple la îndemână. Mihael Nicola a fost numită la conducerea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Timişoara după preluarea de către Luminiţa Jivan a şefiei PSD Caraş-Severin. După trei luni şi jumătate, la conducerea ANAF a venit o nouă şefă, din garda post-Dragnea, şi a pus om nou la conducerea DGRFP Timişoara. Mihaela Nicola se poate considera norocoasă căci, spre deosebire de ea, Sergiu Andreş nu a rezistat decât două luni la şefia Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Caraş-Severin.
La prima vedere, e ca într-un joc din copilărie când, să nu se fi supărat nimeni, fiecare ţânc ajungea să joace rolul de mamă sau de tată. Ce poţi să faci în trei luni şi jumătate? Abia reuşeşti să descoperi drumul cel mai scurt de la domiciliu la noul loc de muncă, să-ţi cunoşti secretara ori subalternii, să te obişnuieşti cu programul de lucru, cu noul număr de telefon, cu fotoliul din spatele biroului, cu cei care încep să te perie din prima zi. Când să te pui la punct cu problemele existente în Regională, vine Ordin de schimbare. Dar în două luni? În două luni abia se usucă cerneala de pe Ordinul de numire în funcţie, cum vrei să mai şi faci ceva?
Deşi este aberant ce se întâmplă, pe nimeni nu interesează acest lucru. Important nu e să meargă treaba bine, ci să se asigure Puterea că are peste tot oameni de încredere, devotaţi cauzei (a cui?) pe care îi sacrifică din trei în trei luni, fără nicio remuşcare!
