La târg, cu calul mort

În preconizatele alegeri parlamentare, România seamănă cu un cal mort adus la un concurs de viteză! Faptul că noi turbulenţe ar putea apărea din cauza Coronavirusului a devenit acceptat de mai toată lumea. Cu toate astea, politicienii se aprind în discuţii privind reașezarea politică din iarnă, un moment cît mai propice electoral de a mări salariile şi a creşte pensiile. Pentru România, doar o prelungire exagerată a crizei perpetue în care se află din 1989 încoace.

Dincolo de cosmeticele aruncate peste cifrele statistice, economia României arată ca după un război! Criza economică din 1929-1933 a dus la scăderea producţiei economice mondiale cu 25%. În România, producţia economică a scăzut sub 50% după 1989, cu toate acestea nici o analiză nu o numeşte CATASTROFICĂ! România a abandonat economia în uraganul pieţelor internaţionale liberale care, aşa cum spune Buzan: „…încearcă să recreeze acel coşmar al subordonării totale a valorilor sociale de către valorile pieţei”! Şi, cel puţin în România, a reuşit deplin! Avem de-a face cu UN CAZ UNIC ÎN ISTORIE, cînd, din punctul de vedere al analizei de securitate, O ÎNTREAGĂ CLASĂ POLITICĂ SE ÎNTOARCE ÎMPOTRIVA PROPRIEI SALE ECONOMII! Exact invers faţă de ceea ce ar fi trebuit să facă! Societăţile în care proiectul modernizării a eşuat devin surse de riscuri la nivel regional.

Alegerile locale au trecut, iar avalanşa de politicieni infectaţi cu COVID-19 arată, indubitabil, că activităţile electorale sînt un factor care determină creşterea semnificativă a ratei de infectare, implicit a numărului victimelor.

Din fericire, Constituţia României este suficient de bine construită, iar pentru cazuri întemeiate alegerile parlamentare pot fi… amînate. Desfăşurarea scrutinului parlamentar într-un context dominat de frică afectează rata de participare la vot, persoanele care se simt mai vulnerabile preferînd să absenteze. Organizarea alegerilor, ştiind că unii cetăţeni nu-şi vor exprima opţiunea politică, arată lipsa de respect faţă de cetăţeni. Autoritatea Electorală Permanentă, în baza datelor colectate la alegeri, ar trebui să prezinte un raport în care să arate, comparativ, ce categorii de vîrstă au avut o rată de participare mai mică la scrutinul din 27 septembrie a.c., prin comparaţie cu precedentele scrutine, şi structura socio-demografică a ţării.

Amînarea alegerilor ar trebui să fie obiectul unui acord parlamentar transpartinic, eventual mijlocit de KWI, deşi acesta şi-a pierdut calitatea de autentic garant al apărării valorilor constituţionale, prin implicarea în campania electorală de partea unuia dintre competitori!

Între timp, dilentantismul şi impostura au invadat întreaga viaţă publică, de la Deconcentrate, la Parlament, Preşedinţie, instituţii de forţă. Din fericire, cunoscînd destul de mulţi români patrioţi, ştiu că marile acte de subminare economică a resurselor de subzistenţă a naţiunii sînt cuantificate şi documentate. Din nefericire, DECIDENTUL POLITIC este DUŞMANUL NAŢIUNII! Numai caracteristicile transpartinice şi transnaţionale ale vinovaţilor fac ca dosarele să fie blocate. „O mînă spală pe alta şi amîndouă obrazul”, mi-a spus cîndva, dezamăgitor de sincer, un lider marcant al PNŢCD! Această situaţie absolut incredibilă îmi aminteşte de umorul afgan, ceva asemănător povestirilor cu Nastratin Hogea, mai cunoscute pe la noi, şi de plimbarea lui Nassredin (!) cu calul mort! Dacă România este CALUL MORT, avem cîteva sfaturi utile de a ieşi cu el la plimbare: – CUMPĂRĂ UN BICI MAI PUTERNIC – dacă nici criza, nici imbecilitatea, nici corupţia Covid nu seamănă cu „biciul lui Dumnezeu”, e clar că românii au nevoie de un par pe spinare; – SCHIMBAREA JOKEULUI – asta e mai greu, că tocmai l-am mai garantat un mandat, iar explicaţia sondajelor favorabile sună cam aşa: „Nu a făcut el nimic bine, dar măcar a întors totul cu curul în sus, de nu le mai pune nici dracu la loc!”; – SCĂDEREA STANDARDULUI – şi aşteptărilor, astfel încît să poată include şi caii morţi; – RECLASIFICAREA CALULUI – de la mort la „viu-depreciat”, care sună mai bine electoral; – ANGAJAREA UNUI CONSULTANT EXTERN – care să ne spună cum se plimbă mai bine un cal mort, ceea ce şi fac împrumutătorii din piață – cu pantofii găuriţi; – POMPAREA DE FONDURI PENTRU FORMARE PROFESIONALĂ – cu scopul de a creşte performanţele profesionale ale calului mort, ceva de genul „reformei” educaţiei, sau a programelor de reconversie profesională care au crescut şomajul; – sau, în ultimul rînd – SCHIMBAŢI NUMELE CALULUI MORT şi păstraţi-l de echitaţie – adică un fel de regionalizare care schimbă doar denumiri şi interese, dar nu şi oameni sau concepte!

Amuzante aceste sfaturi afghane pentru România, dar războiul împotriva ţării, purtat de 30 de ani, este o ameninţare perpetuă ce nu poate fi contracarată din cauza unor mari vulnerabilităţi induse sistemului politic, economic şi social de: – guvernarea bazată pe minciună, corupţie şi trădare; – promovarea sistematică a incompetenţei la nivel instituţional; – absenţa unei clase politice responsabile şi imună la tentanţiile asociate puterii; – lipsa clasei economice autohtone cu conştiinţă naţională; – lipsa orizonturilor strategice în relaţiile internaţionale şi incompetenţa în gestionarea relaţiilor cu vecinii, fără excepţie, foşti ori actuali revizionişti; – înstrăinarea în condiţii mai mult decît dubioase a resurselor strategice vitale pentru prezervarea existenţei, independenţei şi suveranităţii naţionale; – nevalorificarea extraordinarelor resurse ale solului şi subsolului ţării. Prima urgenţă ar fi ca în România să nu rămînă parcelă de teren agricol care să nu producă!

Din păcate, ca în bancul acela cu calul fără dinţi adus la tîrg pentru a fi făcut de ruşine, România este, astăzi, o mîrţoagă cu un picior în groapă, scoasă la plimbare în Centru, în clinchete de zurgălăi. O mărţoagă proastă şi fudulă, incapabilă să gîndească în viitor. Dacă acum, îmbătată de sondajele roz-bombon, se mai simte în putere, peste cîţiva ani, nu va mai fi decît o epavă scofîlcită, arsă şi trecută, incapabilă să mai impresioneze pe cineva. Să bem o bere pentru asta!