Liberalii, una zic şi alta fac!

Partidul Naţional Liberal este aidoma lui Făt Frumos din basmele lui Ispirescu, care creştea într-un an, cât alţii în trei, iar la şapte ani ajunsese să-i întreacă în deşteptăciune pe toţi copiii la un loc din împărăţia lu’ tătâne său. Iar când fac aceste afirmaţii mă refer la discursul lui Ludovic Orban la summitul PPE de sâmbătă de la Bucureşti, în faţa a 3.000 de delegaţi veniţi din toată ţara şi a preşedintelui Iohannis. Un discurs fulminant şi optimist bazat pe rezultatele sondajelor comandate de liberali în ultimele luni. Şi dacă tot au fost plătite cu bani din puşculiţa membrilor de partid, era şi normal ca ele să fie pe măsura ambiţiilor. La începutul lui 2017, PSD era acreditat cu 55%, în timp ce PNL se zbătea undeva la 17%, iar astăzi, după cum spune Orban, PNL este deasupra PSD.

O adevărată minune, PSD a pierdut douăzeci şi ceva de procente, iar PNL le-a câştigat. În numai doi ani, fără să facă nimic, dar absolut nimic în afară de opoziţie, şi aia firavă, de luări de poziţie, fără consistenţă, cu discursuri care, de multe ori, au făcut deliciul presei. Din acest punct de vedere, liberalilor li se potiveşte de minune zicala cu „să faci din rahat bici şi pe deasupra să şi pocnească“. La figurat, bineînţeles. La propriu, „husarii înaripaţi“, aşa cum i-a numit preşedintele Orban pe camarazii săi aflaţi la întâlnire, sunt urmaşii „husarilor înaripaţi“ polonezi care au apărat Viena în faţa sutelor de mii de otomani. Şi, înduioşat de sacrificiul leşilor, Orban le-a cerut husarilor liberali să intre în lupta electorală cu încrederea în izbândă. Să învingă „ciuma roşie“. S-o calce pe grumaz, s-o facă să dispară definitiv. Camarazii au tropotit, aplaudat, scandat şi fluturat steagul victoriei, ce stă să vină, la fel ca la marile congrese, plenare şi summit-uri din istoria patriei.

Îl înţeleg pe Ludovic Orban, pe Klaus Iohannis şi pe toţi cei care au vorbit la tribună. Opoziţia este neplăcută, dar şi ruşinoasă atunci când te socoteşti urmaşul Brătienilor. PSD e duşmanul de moarte al PNL, deşi, nu de mult, liderii celor două partide stăteau la şpriţ în USL. Îl înţeleg pe preşedintele, zis Sică Mandolină, că vrea să scape de Dragnea, Dăncilă şi de tot liderii acestora din teritoriu. Că nu are alt discurs în afara celui în care împroşcă cu invective la tot pasul şi cu fiecare ocazie, dar nu înţeleg de ce consilierii judeţeni din Caraş-Severin au promovat un proiect de hotărâre prin care cer schimbarea din funcţie a unui vicepreşedinte PMP şi înlocuirea lui cu un altul. Dar nu cu unul liberal, ci cu un pesedist. Nu înţeleg pentru că decizia lor nu se leagă de discursul lui Orban. Pentru că în gândirea lor nu există nicio logică şi, în afară de satisfacerea ambiţiilor mărunte ale unora, urmaşii Marelui Partid nu câştigă nimic.

Şi, atunci, cum să crezi în sondaj ori în promisiunile „husarilor înaripaţi“, în condiţiile în care una zic şi alta fac?