Marșul Justiției s-a oprit, războiul din Ukraina continuă
În prima zi de weekend toți ochii au fost ațintiți asupra Rusiei și aparenței loviturii de stat de acolo. Mulți au exultat, frecîndu-și mîinile de bucurie și punînd șampania la rece. Criminalii și pușcăriașii Wagner s-au transformat brusc în apărători ai libertății, în luptătorii binelui, amintindu-mi cît de subțire este frontiera între teroriști și luptători pentru libertate. O nouă dilemă a cîinelui propagandistic: depinde de care parte ești…
La noi, nu știu cîți își mai amintesc de marșul lui Miron Cozma. Liderul minerilor este singurul personaj în istoria democratică modernă a României care a pornit un marș împotriva unui guvern care era tot mai departe de nevoile oamenilor. Sigur, Miron Cozma a fost catalogat terorist, infractor etc., a fost arestat și demonizat. A fost liderul care, în fruntea minerilor, a înfruntat un sistem. Democrația și-a spus cuvîntul și România a evoluat pe culoarele favorabile integrării euro-atlantice. Miron Cozma a dispărut.
Evgheni Viktorovici Prigojin nu e Miron Cozma! Este un personaj pe care țuțării de pe internet, dar și cei din așa-zisele birouri de consultanță excrescute pe lîngă cancelarii, nu-l văd de etichetele lipite pe el de aproape 20 de ani. E greu să emiți un punct de vedere contrar voinței unanimității. Bucătarul lui Putin este, firesc, în ochii propagandei, un ticălos fără scrupule însetat de sînge la fel ca dementul pe care îl servește și deservește, Vladimir Vladimirovici Putin. Atît! Un oligarh care susține războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ukrainei iubitoare de pace, dreptate, democrație și altele, luptînd pe frontul din Donbas cu pușcăriași feroce cum numai în filmele sf mai vedeți.
Acest personaj a pornit vineri noaptea într-un marș motorizat, numit MARȘUL JUSTIȚIEI, spre Moscova pentru a cere demisia ministrului apărării rus, Serghei Șoigu, de origine tuvană! Sigur, nu originea i-a reproșat Prigojin lui Șoigu, ci incompetența și corupția care i-au ucis 2.000 de oameni pe frontul din Ukraina. Mercenarii lui Prigojin au ocupat sîmbătă dimineața garnizoana Rostov-pe-Don. Rostov-pe-Don găzduiește atît cartierul general al SMD, a cărui armată combinată, a 58-a, este în prezent angajată decisiv în operațiuni defensive împotriva contraofensivelor ukrainene din sudul Ukrainei, cît și centrul de comandă al Grupului de Forțe Comun rus din Ukraina în ansamblu. Rostov-pe-Don este, prin urmare, un element critic de comandă și control pentru armata rusă, iar orice amenințare la adresa prezenței Ministerului Apărării poate avea ramificații asupra unor aspecte critice ale efortului de război.
Apoi, o coloană motorizată a pornit spre Moscova. Vladimir Putin a avut o intervenție televizată și a acuzat de trădare… fără nume! A amenințat că toți cei vinovați de rebeliunea armată vor plăti un preț scump! Președintele Belarus, Aleksandr Lukașenko, a negociat, se pare, direct cu Prigojin pe parcursul zilei și… cu 200 de km înainte de Moscova, șeful Grupului Wagner a oprit marșul și a dat ordinul de întoarcere în cazarmă. Comentacii au avut atac de panică! Facebook-ul s-a blocat! Analiștii au turbat de furie. Dezamăgire totală la Kiev, București etc. Prigojin și Wagner au cîștigat! Prețul victoriei nu pare să conteze în lumea mercenariatului, dar filmul acesta l-am mai văzut. Citiți Ordinul de zi de pe m-securitynews.ro și veți afla mai multe! Acum vreau să spun altceva.
Mișcarea lui Prigojin a fost cel mai bun test de fidelitate pentru Vladimir Putin. Țarul a ieșit întărit din această poveste și poate face curățenie în jurul său, poate elimina cercurile de putere care l-au ținut captiv în anumite privințe. Pentru luni este anunțată o întîlnire de analiză importantă la Ministerul Apărării, însă două surse credibile rusești au transmis informația că deja ministrul Serghei Șoigui este reținut de FSB. Împreună cu un grup important care a devalizat ministerul apărării. Odată înlăturat cercul de putere din jurul lui Șoigu, inclusiv abordarea față de Ukraina se poate schimba radical. Există semne că societatea rusă nu mai are răbdare, e ajunsă la exasperare deoarece nu înţelege de ce anume armata staționează atît în Ukraina. Pentru rusul de rînd confruntările între Rusia și America lui Biden sînt chestiuni abstracte. Mai mult, ca şi occidentalul de rînd, rusul are atenţia direcţionată spre conflictul din Ukraina. Şi acolo vede o armată rusă ocupînd poziţii în apărare, fără mişcări decisive, doar tocînd tehnică militară occidentală şi soldaţi ukraineni. Ceea ce occidentalii traduc ca „incapacitate şi slăbiciune a armatei ruseşti”, ruşii traduc ca „lipsă de determinare a conducerii superioare a armatei”!
Ruşii au conştiinţa istoriei, care are prostul obicei de a se repeta. De aceea nu sînt dispuşi unui nou experiment de tip „Revoluţia Socialistă din Octombrie”, consecinţă directă a trădării ţarului de către popor. Ştiu bine ce-a urmat şi de aceea conştiinţa colectivă se încolonează instinctual în spatele lui Vladimir Putin. Chestia asta e de neînţeles în Occident! Acolo se preferă promovarea la vîrf a unor figuri bovine, perfect interschimbabile şi fără nici o miză reală. Privește spre București! La ruşi e diferit: conducătorul are statut de ţar, om providenţial căruia i se încredinţează puterea deplină. Puterea însă, chiar dacă e discreţionară, vine la pachet cu obligaţia ţarului de a face absolut tot ce e posibil pentru ca ţara să o ducă mai bine. Gradul de acceptabilitate al lui Putin e atît de mare pentru că ruşii ştiu de unde s-a pornit în 1991 şi văd bine ce paşi uriaşi s-au făcut spre binele rusului de rînd.
Provocarea Occidentului din Ukraina e văzută atît de ruşi, cît şi de conducerea statului, ca o ameninţare existenţială. E o viziune comună, din nou de neînțeles pentru Occident, doar că aceasta se desparte cînd vine vorba de rezolvare. Rusul de rînd, mujicul, vrea o rezolvare rapidă, în timp ce conducerea vede în criză oportunitatea de a elimina duşmanul existenţial, SUA-NATO-UE… Aceste chestiuni nu pot fi rostite public. De aceea tărăgănarea războiului din Ukraina e ocazia nemaiîntîlnită pînă acum de a dezarma occidentul.
De aceea, Marșul Justiției a avut menirea de a oferi țarului o mai mare putere și o altă abordare vis-a-vis de războiul din Ukraina. Prigojin se întoarce în Africa, acolo unde deține mai multe exploatări de aur și diamante. Wagner probabil că va purta alt nume. Războiul din Ukraina continuă. Altfel!
