Maskirovka, de la Virus la Noul Virus

„Intelligenţii” de rit nou atribuie Maskirovka școlii KGB. Ceea ce este un abuz şi un afront! Fără Maskirovka, aheii nu mai cucereau Troia nici astăzi, iar chinezul Sun-Ţî nu ar fi devenit celebru pentru cărticica sa de învăţăminte militare.

Putem spune că diversiunea militarǎ, cunoscutǎ și sub numele de maskirovka, acoperă o paletă largă de măsuri în domeniul militar, politic sau informațional. Se folosesc metode de camuflare a acțiunilor/intențiilor, negare a acțiunilor/intențiilor și dezinformare, măsuri ce sînt executate pe timp de război cît și pe timp de pace. Armata Imperială Rusă avea o școală militară pentru pregătirea în arta diversiunii încă din 1904! Poate de aici dorinţa “intelligenţei” occidentale de a atribui merite ruşilor. Directiva sovietică din 1924 pentru comandamentele superioare ale armatei afirmă că diversiunea/camuflarea operațională trebuie să fie „bazată pe naturalețe, diversitate și continuitate incluzînd secretul, imitația, acțiunile demonstrative și dezinformarea”. Nimic nou sub soare! Dar această tehnică are succes din cauză că jurnalismul a început să se bazeze tot mai mult pe opinii și comentarii, iar știrile s-au orientat către satisfacerea așteptării consumatorului și cîștig, în detrimentul calității informațiilor oferite. Acest jurnalism de slabă calitate, în combinație cu relativismul cultural, care presupune că nu există un singur adevăr obiectiv, au dus la apariția epocii post-adevăr. Şi la facilizarea Maskirovkăi!

Citiţi în această cheie oferită de Maskirovkă, ultimii ani, petrecuţi în „pandemie” şi în plin război între bine şi rău, arată deja altfel! Niciodată pînă acum nu a existat o asemenea cantitate de știri false și de manipulare în jurul unui război. La fel cum niciodată în istorie o molimă nu a provocat atîtea minciuni și manipulare. Dovadă că Războiul din Ukraina este doar o continuare a pandemiei… atașîndu-i-se conflictului ruso-ukrainean o miză planetară și un abur mistic. Una dintre modalitățile principale prin care se anulează dezbaterea este aplicarea de etichete. Nu contează dacă acestea sînt corecte sau nu. Cu cît Putin (noul Virus!) este mai periculos, cu atît sacrificiile draconice sînt înghițite mai ușor de populație! „Forțele binelui” întruchipate de UE și SUA, la care se adaugă Ukraina, victima unor politici europene neinspirate!, caută să formeze opinia publică, la fel cum media mainstream te îndemna să te informezi exclusiv din surse autorizate şi oficiale, în perioada pandemiei.

„Trebuie să răbdăm”, ne explica Josep Borrell, comisarul pentru politică externă al UE. Premierul belgian Alexander De Croo spunea: doar „următoarele 5-10 ierni vor fi dificile”. Ambasadorul Ukrainei în Kazahstan, Piotr Vrublevski, declara pe 21 august a.c., a doua zi după asasinarea, la Moscova, a Dariei Dugina, că: „Încercăm să ucidem cît de mulți ruși cu putință. Cu cît ucidem mai mulți ruși acum, cu atît copiii noștri vor avea de ucis mai puțini”. Aceste „narative”, cum le place progresiştilor să le numească, sînt identice cu cele din vremea pandemiei. Cînd, de pildă, ni se spunea că vaccinul ne dăruiește libertatea de a merge în concediu sau de a ne vedea părinții și bunicii. Vă amintiţi? Numerele atrăgeau atenția (infectați, vindecați, decedați, carantinați, izolați), ca și cum aceste numere ar conține revelații, afirmații despre viață și profeții despre viitor.

Sedusă și abandonată de partenerii europeni cu Perteneriatul Estic, Ukraina și-a pierdut o parte din teritoriul național, iar prin Memorandumul de la Budapesta, Ukraina a fost și victima unei înșelăciuni internaționale, atunci cînd a renunțat la arsenalul nuclear. În aceste condiţii, astăzi, Zelenski se orientează tot mai mult spre un război de gherilă urbană, în spatele liniilor inamice. Este, poate, primul război din istorie în care propaganda a devenit mai importantă decît situația de pe front, iar traficul online și audiența au devenit mai importante decît adevărul pentru că sînt mai profitabile!

Un răspuns la întrebarea cum am ajuns unde suntem astăzi este acela că guvernele au declarat stări de urgență, iar aceste stări de urgență ajung adesea să devină permanente. De aceea au fost declarate în primul rînd! Însă realitatea dură cu care trebuie să se confrunte toți este că, odată ce ne-au fost confiscate drepturile, Guwernul nu le va mai da niciodată înapoi în mod voluntar. Singura opțiune pe care o au oamenii este de a-și recăpăta drepturile prin activism persuasiv.

Stările de urgență sînt întotdeauna folosite de stat pentru preluarea puterii. Odată ce au reușit să-și extindă puterile sub pretextul unei urgențe naționale, ei o mențin. Nu o ridică. Astfel, atunci cînd, în 2020, pandemia de COVID a fost folosită pentru a fi suspendate drepturi fundamentale ale omului, cu abjectul personaj care rostea: „spălaţi-vă pe mîini”, ca şi cum îndemna biblic la o renunţare la propria viaţă, propriile principii, propria identitate, puţini au fost aceia care au pus la îndoială bunele intenţii ale unui sistem care astăzi distruge milioane de doze de vaccin, ca o ofrandă adusă risipirii banului public şi furtului calificat! Dacă statul ne spune că trebuie să ne vaccinăm pentru că este de datoria noastră să îi protejăm pe alții, atunci are loc o schimbare profundă și radicală a contractului nostru social. Renunțarea la drepturile individuale – la unele deocamdată și, în cele din urmă, la toate – reprezintă „noul contract social”, pe care Klaus Schwab de la Forumul Economic Mondial de la Davos l-a imaginat și îl impune în lume prin liderii săi instalați. Aşa zice „teoria conspiraţiei”, despre care nu ştiu dacă face parte din Maskirovka sau nu!

Pandemia de COVID-19 a generat o infodemie. Situația s-a transformat rapid într-o criză dublă care a testat capacitatea de răspuns a statelor. Infodemia s-a propagat deoarece într-un astfel de context nivelul de incertitudine în societate crește simultan cu nevoia de a consuma informații, iar populația devine vulnerabilă la sugestii. Profitînd de această situație, de frica și de emoțiile populației, infodemia a continuat cu războiul din Ukraina. Despre care un anume personaj ne spunea că este la baza exploziei preţurilor la energie şi gaze, făcînd recurs la memoria noastră de kkt şi veşnicul şi păgubosul „mişto” genetic românesc. Un popor „la mişto” care nu are nevoie de Maskirovka!