Medicii caransebeşeni intervin în scandalul tinerei decedate de COVID la doar 26 de ani

Ca urmare a articolelor apărute, în ultima perioadă, în mass-media, şi a discuţiilor de pe reţelele de socializare, în care o tânără de 26 de ani – care, în cele din urmă, a şi decedat ca urmare a infectării cu COVID-19 – a acuzat personalul Spitalului Municipal de Urgenţă din Caransebeş de conduită necorespunzătoare, conducerea unităţii medicale a susţinut luni o conferinţă de presă în care membrii acesteia şi-au expus punctul lor de vedere.

„Medicii au făcut tot ce s-a putut, însă aş vrea să menţionez că noi nu am soluţionat cazul la nivel de spital, deoarece o plângere oficială a reprezentanţilor legali nu am avut la nivelul spitalului, doar am analizat cazul. În urma amplorii pe care au luat-o evenimentele pe reţelele de socializare, am vorbit cu toţi medicii, asistenţii, cu echipa de la Terapie intensivă care s-a ocupat de îngrijirea pacienţilor”, a spus managerul Valentina David.

Şeful Secţiei Terapie Intensivă, dr. Cătălin Hana, a afirmat că nu poate da foarte multe detalii, deoarece nu a fost de gardă în acea perioadă, însă, din discuţiile purtate cu colegii săi, pacienta a fost adusă de la Reşiţa într-o stare foarte gravă, din moment ce a fost trimisă direct la Terapie intensivă. „Din câte ştiu, a fost cu afectare pulmonară de peste 90 la sută. Din afirmaţiile celor de la Ambulanţă şi ale membrilor familiei, a stat două săptămâni acasă, cu un tratament mai mult sau mai puţin potrivit. Pacienta a fost mutată într-o rezervă, având în vedere că avem doar şapte locuri la Terapie intensivă. Trebuia să fie adusă de la Interne altă pacientă, dar, de comun acord cu medicul de gardă de acolo, s-a păstrat locul, ţinând cont că este vorba despre o pacientă tânără, care vine de la Reşiţa. Imediat, colega mea de gardă a pus-o pe mască de ventilaţie non-invazivă. Evoluţia ei a fost alternantă, cu momente de îmbunătăţire, cu momente de desaturare… Vreau să mai spun că am fost puţin supărat pentru faptul că această pacientă a fost primită cu telefon la Terapie intensivă. Nicăieri în lumea civilizată, pacientul de la Terapie intensivă nu stă cu telefon, nu se uită la televizor. Dacă are nevoie de telefon şi de televizor şi de alte obiecte, va elibera locul de la Terapie intensivă şi se va duce pe secţia care l-a trimis la noi, iar locul va fi ocupat de un pacient aflat într-adevăr în stare gravă”, a mai spus dr. Cătălin Hana.

Dr. Dana Loor, medic specialist terapie intensivă, a declarat că, în cazul acestei boli, în primele 12-24 de ore pacienţii sunt conştienţi, cooperanţi şi se poate sta de vorbă cu ei, însă doar atâta vreme cât sunt conectaţi la oxigen. „Ei nu pot fi foarte mult timp temporizaţi. De aceea am şi acceptat transferul, din start ştiind că fata va merge rău, ştiind că, în următoarele câteva ore, va avea nevoie de terapie intensivă, cu toate că atunci, în momentul contactării medicului din UPU a spitalului nostru, ea nu avea nevoie de terapie intensivă, era stabilă, echilibrată, dar era clar că în următoarele câteva ore va avea nevoie de aparat de ventilaţie mecanică. Aparţinătorii nu înţeleg aceste lucruri. Atâta timp cât au o afectare pulmonară mare, de peste 85 sau 90 la sută, pacienţii au şanse sub unu la sută să supravieţuiască”, a spus dr. Dana Loor.

Ca şi comorbidităţi, cei doi medici au precizat că, în plus de faptul că avea plămânii afectaţi, tânăra de 26 de ani suferea de obezitate morbidă şi de diabet.

Întrebat dacă pacienta a fost agitată încă de la internare, sau la început a fost cooperantă, dr. Cătălin Hana a declarat: „Hipoxia înseamnă că nu ajunge suficient oxigen la creier. Gândiţi-vă ce înseamnă să fie afectaţi plămânii peste 90 la sută… Este ca şi cum ai fi beat, iertaţi-mi cuvântul, poate nu e foarte potrivit. Efectiv nu mai ştii de tine, n-ai cum să gândeşti normal. În momentul în care le pui oxigen şi pot să respire un pic, imediat se vede că, puţin, îşi dau seama unde sunt, poţi să comunici cât de cât cu ei”.

Dr. Dana Loor a mai adăugat că pacienta îşi purta masca de oxigen, dar nu a răspuns absolut deloc la tratament, chiar dacă, pe toate reţelele de socializare, Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu a contraindicat nicio clipă remdesivirul, medicamentul cu care tânăra a fost tratată, doar a declarat că nu sunt studii în favoarea acestuia, nu că ar fi contraindicat în noile protocoale.

„Întotdeauna, atât cât putem, eu şi colegii mei, refuzăm să ne uităm pe Facebook la anumite discuţii între aparţinători sau prieteni ai pacienţilor. Vorbele aruncate acolo uneori sunt spuse la durere, şi atunci îi laşi în pace. Am refuzat să avem o poziţie împotriva lor”, a mai spus şeful Secţiei ATI.

Mai tranşantă a fost, la final, dr. Dana Loor, care a adăugat: „Şi unii dintre noi suntem părinţi, şi noi avem copii, şi, probabil, am proceda la fel – am căuta între colegii noştri vinovaţi pentru moartea copilului. Încercăm să înţelegem aparţinătorii”.