Mirajul nemuririi

Victor Nafiru

Înainte de a se apuca de treabă serios, de a trece de la declarații la fapte, liberalii au avut grijă să lucreze la imagine. Să dea bine la susținătorii nerăbdători să-i vadă la treabă. Cu mult înainte de Crăciun, au început să colinde platourile televiziunilor centrale. Să posteze și să comenteze tot felul de lucruri pe rețelele de socializare. Să facă gesturi populiste gen, coborâtul în stradă, mersul la serviciu cu taximetrul, fotografii cu Moș Crăciun, ședințe de Guvern transmise în direct de televiziunea publică, cântând la mandolină. Imaginea înainte de toate, cu PR priceput în astfel de situații.

Și pentru că țin foarte mult la imagine, au mers mai departe, hotărând să nu mai calce niciodată în studioul de la Antena 3, în emisiunea moderată de Mihai Gâdea, după ce purtătorul de cuvânt al partidului a fost dat afară din platou. Sigur, măsura e aspră, dar atâta timp cât a fost luată de forurile statutare ale partidului, ea trebuie respectată. Dar, ca peste tot în lumea asta, s-a găsit unul mai cu moț să nu respecte directiva partidului. Nu unul oarecare, dar nici foarte mare: liderul consilierilor locali ai PNL din Sectorul 5. Liderii liberalilor s-au sesizat imediat și, de îndată ce au avut prilejul, l-au exclus din partid. Ar fi putut să-i dea o altă sancțiune, pornind de la avertisment sau mustrare scrisă, dar au vrut să dea un exemplu tuturor celor care vor mai face ca el.

Poate că pe moment chestia cu excluderea a prins la liberalii lui Orban. Sunt la Putere și, pe viitor, nu cred că vor mai încerca să se abată de la linia partidului. Să nu execute ce li se va ordona, chiar dacă acest lucru contravine filosofiei lor. Borcanul cu miere, pe care l-au tot visat în ultimul deceniu, e mai râvnit ca niciodată. Zicala cu vrabia din mână și cioara de pe gard revine în actualitate. Până când? Până când va dispărea mirajul nemuririi care i-a cuprins pe liberali, la fel ca-n cazul țărăniștilor, pedeliștilor și, mai ales, a pesediștilor.

Altfel spus, nimic nu va schimba mentalitatea politicianului român, ahtiat de toate relele acestei lumi, când ajunge în fruntea bucatelor. Dimpotrivă, atunci își va arăta adevărata față, după vechea zicală românească, cea cu „Dă-i omului puterea ca să vezi cine e cu adevărat“.

1 2