NATO: Pacea nu e de la sine înţeleasă
După o primă zi tensionată între liderii lumii, cu vorbe grele aruncate de o parte și de alta a Atlanticului, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a acceptat să susţină planul de apărare al NATO pentru Polonia şi Statele Baltice, pe care anterior ameninţase că-l va bloca în urma dezacordurilor privind Syria, au anunţat miercuri la Londra, la summit-ul Alianţei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda. Şi şeful statului lituanian a salutat aprobarea acestui plan.
Planul defensiv elaborat de NATO are în vedere prevenirea unui atac al Rusiei asupra Poloniei şi celor trei State Baltice (Lituania, Letonia şi Estonia).
Turcia ameninţase anterior că va respinge planul de apărare al NATO pentru Polonia şi Ţările Baltice în urma refuzului Alianţei de a recunoaşte miliţiile kurde Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG) ca fiind o grupare teroristă din cauza legăturilor acestora cu gherila kurdă activă în Turcia, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). În declaraţia dată presei, Stoltenberg a menţionat că la acest summit nu s-a discutat despre cum ar trebui să califice NATO miliţiile YPG.
Premierul britanic Boris Johnson a declarat, la rîndul său, că Alianţa Nord-Atlantică este fermă în angajamentul său de a-şi proteja membrii, dar că pacea nu ar trebui considerată ca fiind de la sine înţeleasă, şi prin urmare NATO are datoria să discute ameninţările emergente. Dar, la 70 de ani de la fondarea Alianței, preşedintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la un dialog strategic – fără naivităţi – cu Rusia. Rusia este pregătită să coopereze cu NATO, a declarat în replică Vladimir Putin, dar a denunţat totodată comportamentul incorect şi chiar grosier al Alianţei Nord-Atlantice, care ignoră interesele Rusiei!
Relaţiile dintre Rusia şi NATO sînt la cel mai scăzut nivel de la încheierea Războiului Rece, deteriorîndu-se îndeosebi după anexarea de către Moscova a peninsulei ukrainene Crimeea şi a sprijinului acordat de Moscova separatiştilor din estul Ukrainei. Au urmat apoi o serie de disensiuni între Rusia şi Occident care nu au putut decît să tensioneze raporturile dintre cele două părţi: interferenţa Moscovei în alegerile prezidenţiale americane din 2016, acuzaţii de atacuri cibernetice masive ruseşti împotriva unor ţări occidentale şi ingerinţe ruse în afacerile interne ale altor state.
Summit-ul de la Londra consacră tendința de dialog între NATO – scepticii Macron și Trump, și cei care pledează în favoarea unui NATO puternic și coherent, între care se remarcă Germania, Polonia, Turcia și Ţările Baltice! Macron, care decreta NATO în moarte cerebrală, nu este singurul care dorește relații mai strînse cu Rusia. Turcia, Germania și Italia și-au strîns individual relațiile cu Moscova la o intensitate fără precedent în ultimii ani, în ciuda faptului că Alianța rămîne de veghe la frontiera estică!
Dincolo de declarații și acest balet ce pare dezarticulat, liderii statelor membre ale NATO, reuniţi la Londra, au adoptat miercuri la finalul summit-ului de marcare a 70 de ani de la crearea organizaţiei, o declaraţie comună în care exprimă „solidaritatea, unitatea şi coeziunea” ţărilor lor şi recunosc, pentru prima dată, creşterea puterii Chinei drept o „provocare”.
Textul declaraţiei arată că „acţiunile agresive” ale Rusiei constituie o ameninţare pentru securitatea euro-atlantică şi dă noi asigurări că NATO este o alianţă exclusiv defensivă, care „nu reprezintă o ameninţare pentru nici o ţară”.
Liderii ţărilor aliate reafirmă „consolidarea punţii transatlantice” între Europa şi America de Nord şi clauza apărării colective din Tratatul Nord-Atlantic potrivit căreia un atac împotriva unui stat membru al NATO este considerat drept un atac împotriva tuturor ţărilor membre ale Alianţei. De asemenea, declaraţia cuprinde invitaţia adresată secretarului general al NATO de a începe un proces de reflecţie cu privire la viitorul Alianţei Nord-Atlantice… Nu știu cum să o iau, dar sună ca și cum l-ar pune să mediteze dacă NATO mai e, sau nu, utilă în viitor!
