Noapte bună!

Alexandru Nazare, ministrul de finanțe, a fost demis de Florin Cîțu. Dar asta știați deja! I s-a reproșat că nu a vrut să dea bani în teritoriu, acolo unde buzunarele sînt goale și mii de proiecte aflate în derulare s-au oprit în loc și pe care el, viitorul președinte al PNL, dorește să le deblocheze. Amazing!

Demiterea lui Alexandru Nazare ar avea, deci, legătură cu bătălia din PNL. Și, în plus, toată povestea asta cu complicitatea lui KWI, pentru că, în alte ocazii, probabil că Iohannis ar fi tras de timp, așa cum îi e obiceiul. Fondul ăsta de rezervă, care este mărul discordiei, poate fi realimentat. Se pot transfera niște sume de bani de la anumite ministere, se va spune că ei nu au reușit să cheltuiască banii, se transferă în pușculiță, din pușculiță se dau unde trebuie! Ăsta este mecanismul pe care Florin Cîțu îl știe foarte bine. Și ar mai fi ceva: Nazare a semnat, alături de alți 130 de finanțiști, pentru impozitarea multinaționalelor cu 15%, deși Cîțu s-a opus vehement!

Toate aceste jonglerii se fac într-o Românie amorțită și într-o lipsă de reacție îngrijorătoare din partea opiniei publice și a instituțiilor abilitate, la semnalele trase de presă. Mai ales, în contextul unor evoluții și previziuni economice deloc faste.

Dacă Saddam Hussein amenința cu mama tuturor bătăliilor, Nouriel Roubini, profesorul de economie care a prevăzut criza din 2008, a avertizat, zilele trecute, că urmează „mama tuturor crizelor”. Mugur Isărescu, guvernator BNR, speră ca acesta să nu aibă dreptate şi afirmă că tendinţa mondială este spre revenirea la normalitate. „Avem din păcate două deficite gemene, fiscal și de cont curent, și ar fi bine ca o eventuală situație tensionată să ne prindă cu aceste deficite la niveluri cît mai scăzute. Sper ca domnul Roubini să nu aibă dreptate”, a precizat Isărescu, citat de Adevarul.

„Perioada dobînzilor scăzute se apropie de sfîrșit. Economiștii spun ieșirea, exitul, cum se iese din această perioadă de stimulare excesivă a creșterii economice inclusiv cu dobînzi scăzute. Calendarul de ieșire și de revenire la normalitate este cel mai important, dar este încă sub discuție. Certitudinea este că tendința este spre revenirea la normalitate”, a spus guvernatorul BNR.

Totuși, Roubini, profesor de economie de la NYU Stern, a cărui poreclă este „Dr. Doom”, datorită înclinației sale către predicții cumplite, a avertizat că băncile centrale și guvernele „pregătesc scena pentru mama crizei datoriilor stagflaționale în următorii câțiva ani”, conform Antena 3. Stagflația este un fenomen economic care se manifestă prin coexistența stagnării economiei, inflației și șomajului.

Rezerva Federală și Trezoreria americane, împreună cu echivalentele lor din întreaga lume, s-au bazat pe politici fiscale și monetare slabe pentru a stimula creșterea economică în ultimul deceniu. Ei s-au dublat pe această abordare în timpul pandemiei, cheltuind miliarde de dolari pe cecuri de stimulare și achiziții de obligațiuni și menținând ratele dobânzilor aproape de zero. Aceste eforturi au umflat și mai mult prețurile acțiunilor, caselor și altor active și, de asemenea, au încurajat împrumuturile agresive, este de părere Roubini.

El se așteaptă ca o cerere imensă să alimenteze inflația, presiunile de aprovizionare precum protecționismul, destrămarea lanțurilor globale de aprovizionare și atacurile cibernetice asupra infrastructurii-cheie, ceea ce va duce apoi la creșterea prețurilor.

Mai mult, guvernele au împrumutat sume mari de bani pentru a-și finanța planurile de stimulare și sînt mult mai îndatorate acum decît acum 50 de ani, a spus Roubini.

România lui Cîțu seamănă cu România lui Tăriceanu, dacă vă mai amintiți: cu o economie care duduie, oameni fericiți și consum doar cu buletinul. „Avem cea mai mare creştere economică, anunţă Florin Cîţu în stilul triumfalist cunoscut. Bun! Cine face această creştere? Eroii antreprenori. Ok! Singuri?!? Sigur că nu, ci cu milioanele de lucrători plătiţi puţin, cu mii de ore suplimentare de muncā şi de multe ori cu sacrificiul sănătăţii sau chiar vieţii”, au scris, miercuri seară, pe Facebook, reprezentanţii Cartel Alfa.

Cartel Alfa a reacţionat după ce premierul Florin Cîţu a anunţat că avem cea mai mare creştere economică din UE şi a afirmat că România e tot în top la rata sărăciei, sărăcia în muncă, deprivarea materială şi socială. „Oare de ce le omite premierul?”, au transmis sindicaliştii, după cum anunță news.ro.

Aceştia au vorbit şi despre cum se împarte creşterea economică: „Mai puţin către lucrători – 38% din PIB (48% fiind media UE), mai mult către capital”. „De ce se întâmplă asta? Pentru că mecanismele de redistribuire sînt blocate: – taxarea defavorabilă lucrătorilor, – salariului minim menţinut scăzut, – blocarea negocierilor colective, – cheltuieli scăzute pentru serviciile publice şi protecţia socială.

Comisia Europeană a revizuit din nou în creştere puternică prognoza privind evoluţia economiei româneşti în acest an. Potrivit noii estimări, economia României va creşte cu 7,4% în 2021 şi cu 4,9% anul viitor. Asta îmi aduce aminte de procedurile asasinilor economici pentru că, în fapt, datoria publică a României a explodat la peste 50% din PIB și austeritatea bate la uşă.

Guvernul Cîţu a împrumutat 3,5 miliarde de euro de pe pieţele externe. Datoria publică a sărit peste 110 miliarde de euro. Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani cînd datoria publică trece de 50% din produsul intern brut, de la sub 40% în timpul Guvernului Dăncilă şi sub 20% în timpul Guvernului Tăriceanu.

Datoria publică a României ar trebui să rămînă sub 60% din PIB, poate chiar 55% din PIB, iar într-un timp rezonabil deficitul bugetar ar trebui să scadă sub 3% din PIB, spunea guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Tăcerea premierului referitor la împrumuturile cu dobîndă uriașă făcute de România e suspectă.

Jurnalistul Bogdan Comaroni consideră că epicul duel pentru șefia PNL dintre Cîțu și Orban are în spate mize financiare. „Puterea în PNL e pe bani. Cîțu nu a explicat ce a făcut cu cele 80 și ceva de miliarde împrumutate.

Moderatorul Mirel Curea s-a întrebat dacă ceea ce face Cîțu cu țara intră în categoria „datoriilor odioase”. Este vorba de o teorie care susține că un guvern „îndatorează țara împotriva intereselor populației, cu știința celor care i-au împrumutat”. De partea cui acționează, de fapt, Florin Cîțu? „Toate datele arată un asasin economic”, a conchis jurnalistul.

Toate acestea, desigur, în situaţia în care guvernul reuşeşte să ţină datoria publică sub 60% din PIB. Enorm! Îmi amintesc de un spot publicitar al lui Ovidiu Vântu… Guvernul lucrează pentru tine. Noapte bună!