Noaptea minţii, varianta Cuc
Mult timp am crezut că Răzvan Cuc că este o hahaleră politică, pusă să conducă ministerul Transporturilor. Mai ales de când l-am auzit, într-una din desele lui aterizări în Caraş-Severin, că va da ordin, va iniţia un proiect de Hotărâre de Guvern sau ceva în genul acesta, pentru construcţia unui drum expres care să lege Caransebeş de Reşiţa şi Reşiţa de Voiteni. Până atunci, mai aveam ceva îndoieli în privinţa responsabilităţii vorbelor pe care le rostea în faţa altor „specialişti“ şi ei unşi în funcţii pe baza carnetului de partid. Dar când l-am auzit vorbind cu atâta nonşalanţă despre un astfel de drum mi-am zis că aşa trebuie să fie omul politic de vreme nouă. Ca din toate tâmpeniile pe care le debitează să nu înţeleagă nici măcar el ceva.
Şi iarăşi m-am înşelat şi nu mi-e ruşine să recunosc acest lucru: Răzvan Cuc nu este chiar o hahaleră, ci mai mult de atât. Un tip diabolic, în stare să facă orice i s-ar cere de către partid cât timp stă pe funcţie, însă, în cazul TAROM a depăşit orice imaginaţie. Scenariul după care a acţionat, cerându-i şefei de la TAROM să oprească de la zbor cinci avioane care decolau din ţară pentru ca parlamentarii de acolo să nu ajungă la timp în Capitală să voteze moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă este demn de mintea unui om bolnav. Sau a unui grup de indivizi ajunşi printr-o întâmplare nefericită să conducă un partid şi o ţară. Un ministru care, la vremea aceea, se credea mai presus de lege, mai presus de regulamente, de orice normă ce reglementează activitatea în acest domeniu, umbla noaptea, precum geambaşii de odinioară, să se înţeleagă cu fosta şefă a TRAROM-ului în privinţa a ceea ce unii socotesc un act de piraterie aeriană.
De ce toate acestea? Pentru că în trei ani de guvernare el a făcut ce-a vrut. S-a transferat de la organizaţia PSD Giurgiu, pentru că nu se înţelegea cu şeful său de la partid, Nicolae Bădălău, la cea de la Neamţ, de unde a fost propulsat la Transporturi. Iar când a ajuns ministru, a dat de pământ cu constructorii de autostrăzi, fiind acuzat de aceştia pentru modul abuziv în care a reziliat contractele încheiate până atunci. Nimeni din guvernul din care făcea parte nu l-a întrebat de sănătate. A fost lăsat să conducă după mintea lui, care, până la urmă, semăna cu mintea celor care ne conduc pe noi.
Dacă moţiunea împotriva guvernului PSD nu ar fi trecut, iar doamna aceea de la TAROM ar fi acceptat ce i se ceruse, cu siguranţă că n-am fi aflat în veci de această poveste demnă de noaptea minţii, varianta Cuc. Dar aşa, acest ministru va trebui, obligatoriu, să răspundă penal, altfel, justiţia ar fi părtaşă la tot ce a putut face.
