Nu sînt de acord cu ministrul Fifor

Mi-am declarat de multe ori, public, sprijinul față de proiectele promovate de Mihai Fifor, în postura sa de ministru al Apărării naționale. Ca secretar de stat, responsabil de administrația locală, în MAI, Fifor a demarat un proces de reforme la nivelul prefecturilor. A fost bine! M-am bucurat cînd a fost numit ministru la Interne, un minister care are nevoie reală de reformă!

Despre proiectul separării IGSU de Ministerul de Interne, nu mai vorbesc. Este o discuție pe care o port de ani de zile cu argumente, de la filosofie de acțiune, la resurse financiare. Nu mai reiau, acum, nu mai e cazul!

Despre reforma poliției trebuie, însă, vorbit! Mihai Fifor a declarat vineri că a discutat în ultimele zile cu premierul Viorica Dăncilă şi ”nu se pune problema remilitarizării poliţiei”. „Am discutat şi aseară la un post de televiziune, cît se poate de clar. Am fost întrebat dacă s-a discutat şi sînt un om onest şi v-am promis transparenţă totală în mandatul meu. (…) Şi am spus: da, a fost această discuţie, am discutat cu doamna prim-ministru în ultimele zile şi, citez din mine, nu cred că se va ajunge vreodată în România la remilitarizarea poliţiei şi subliniez pentru toată lumea, ca să închidem acest subiect, nu cred că vreodată vom mai ajunge aici. Şi am mai spus ceva. Dacă vreodată se va pune problema unei astfel de chestiuni, desigur primele vor fi sindicatele la masă, pentru că, în momentul în care am preluat mandatul interimar la Interne, primii cu care m-am întîlnit au fost sindicatele. (…) Închid cu remilitarizarea. Nici nu se pune problema remilitarizării poliţiei”, a afirmat Fifor, la sediul Centrului Integrat pentru Situaţii de Urgenţă din Capitală.

Total greșit! Din punctul meu de vedere! Pentru că debandada, de orice fel, la nivelul unei structuri atît de complexe și importante, o reprezintă respectarea ierarhiei, a ordinii și disciplinei. Or, în astfel de organisme nu există loc de sindicate și negocieri!

Poliția locală, aflată în subordinea administrațiilor locale, reprezintă “idealul” polițiștilor civili, dar problemele grele ale societății românești – trafic de persoane, crimă organizată, siguranța cetățeanului – nu pot fi lăsate în grija unor polițiști care, uneori, se ascund în spatele sindicatelor. Un polițist militarizat trebuie să fie călăuzit de idealuri profesionale, nu de plata orelor suplimentare și majorări salariale, pe de o parte, sau de îndeplinirea sarcinilor de serviciu în funcție de autoritatea mai mare sau mai mică a unui superior, pe de alta! Și asta cu toate că, atît polițiștii, cît și jandarmii, polițiștii de frontieră sau pompierii au un singur ghid al carierei, care spune că “Ghidul carierei polițiștilor și cadrelor militare din MAI, denumit în continuare ghid, stabilește modalități și reguli de evoluție în cariera profesională pentru ofițerii și agenții de poliție, precum și pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii din MAI.” Adică polițiștii sînt singurii militari din România cărora li se permite să negocieze ordinea și disciplina internă! Ba, mai mult, Academia de Poliție este o structură universitară militară! Granițele dintre ce este civil și militar se estompează mult prea mult în cazul poliției, mai ales într-o țară care suferă grav de lipsa de autoritate și credibilitate a instituțiilor statului, la toate nivelurile, mai ales în ceea ce privește siguranța individului, cu o societate narcisistă, cu o moralitate relativistă, autoindulgentă, hedonistă, consumatoristă, individualist și nihilist.

Dacă se dorește cu adevărat reforma Ministerului de Interne, acum este momentul! Fie că presiunile pentru agenda de lucru sînt motivate politic sau nu, acum este un moment implacabil pentru a elimina diferenţele dintre structurile militarizate ale MAI și poliție, o organizație de tip coercitiv!

Ideea remilitarizării a fost identificată de ministrul Fifor în contextul încercării de a eficientiza activitatea poliției, după ce cazul de Caracal a dovedit că polițiștii din acel județ au fost complet depășiți de situația în care s-au trezit și au avut nevoie de 19 ore pentru a afla adresa unde se afla adolescenta Alexandra Măceșanu, care a sunat de trei ori la 112.

Demilitarizarea poliţiei s-a făcut în 2002 pentru respectarea legislaţiei şi a principiilor europeane, fiind una dintre condițiile obligatorii ale aderării la UE. Sindicatul polițiștilor SNPPC a transmis urgent un comunicat în care explică de ce este nerealizabilă militarizarea și cere guvernului să precizeze clar ce are de gînd în această privință: “Actualul statut special al polițistului a fost una dintre condițiile obligatorii ale accederii României în UE (stipulată în ,,foaia de parcurs” a etapei de preaderare, la Capitolul Justiție și Afaceri Interne). Știm cu toții că demilitarizarea poliţiei s-a făcut strict pentru respectarea legislaţiei şi a principiilor europeane, care nu permit cercetarea penală a cetăţenilor de către militari! Politicile europene legate de Capitolul JAI prevăd aspecte foarte clare, referitoare la existenţa unor structuri judiciare şi poliţieneşti civile, unice, independente şi eficiente, dar şi la eliminarea oricărui paralelism instituţional dintre stucturile polițienești și cele militare (…) Considerăm că este necesar un punct de vedere, clar, fără echivoc și neîntîrziat, al MAI și al guvernului, cu privire la subiectul în discuție, pentru a preveni diseminarea unor zvonuri negative în rândurile polițiștilor”.

Cam subțire!

Avem nevoie de o schimbare culturală în poliție. De o cultură care consideră profesia de polițist drept un serviciu pentru ţară, cu scopul de a asigura securitatea comunităţii naţionale, de o cultură care pune accent pe coeziunea de grup şi pe codul etic professional, de o cultură care determină un grup să considere leadership-ul individual ca o datorie şi responsabilitate, care să determine un grup puternic motivat prin obligaţia lor socială ca activitate de excelenţă, care determină un grup caracterizat printr-o puternică loialitate faţă de legile fundamentale ale ţării, care determină un grup caracterizat prin datorie, onoare, abnegaţie, exemplu personal, caracter comunitar, ierarhie, disciplină şi control și, mai ales, care determină un grup ce a trecut printr-o selecţie atentă şi o educaţie profesională temeinică!

Credeți că ar fi prea mult, domnule ministru?