Pandemia educată și orcile politice agresoare

Problemele României sînt în pauză. De negociere. Rata de infectare cu Sars-Cov-2 scade văzînd cu ochii, societăţile de radio şi televiziune şi-au votat răul cel mai… în consiliile de administraţie parazitate de politicieni, economia bubuie, nimeni nu mai vorbeşte de facturi, scumpiri, energie electrică, preţul gazului, Ţarul Putin, felaţia în grup între PNL şi PSD şi suspendarea lui Iohannis. De fapt, miza bîlbîielii ăsteia politice, de frig afară, pare să fie tocmai suspendarea preşedintelui. Nu corigenţa lui sau, ferească Dumnezeu!, repetenţia! Cînd a repetat mandatul, cea mai mică notă a fost la Purtare şi la Democraţie. Iohannis a refuzat dezbaterea cu Viorica Dăncilă. Vă amintiţi? Cică nu ar fi fost de nasul lui! Dublă greşeală, ca la tenis! Iohannis nu a sfidat-o pe candidata-femeie, a sfidat tocmai DEMOCRAŢIA, noţiunea de dezbatere! Trebuia suspendat atunci! Sigur, dacă am fi fost în Atena lui Pericle! Faptul că, amorţit de… habar nu am ce, poporul român l-a tolerat atunci, face ca astăzi Iohannis să facă ce vrea el cu pandemia educată. Care creşte cînd poporul vrea să se revolte şi scade, după interesele preşedintelui, la congresele PNL, în timpul negocierilor şi… mai vedem noi!

Iohannis aşteaptă. Cei doi păcălici politici îşi negociază scaunul. Prin rotaţie. Între timp, poate vine şi lumina verde de la licuriciul de la Berlin. În acest răstimp, într-o ţară îndepărtată… Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii august 2021 un deficit de 10,15 miliarde euro, cu aproape 55% peste nivelul din primele opt luni ale anului precedent, iar datoria externă totală la peste 135 miliarde euro! Ca să aveţi un termen de comparaţie, vă spun că datoria externă a României în perioada Epocii Ceauşescu a ajuns la final, cu tot cu dobînzi şi penalităţi, la 21 de miliarde de dolari. Nu euro! Şi gradul actual de îndatorare al ţării face ca entuziasmul românilor pentru această entitate statală eşuată rău în gardul viitorului istoric să scadă pînă aproape de ZERO! Asta a făcut Iohannis în cei șapte ani apocaliptici, împreună cu sutele de orci politice de diferite culori!

Dar, ca să revenim! Marile scumpiri energetice, pe care românul de rînd le va simţi direct de Crăciun, au determinat direct creșterea inflației, prin ponderea consumului energetic în coșul acesteia. Ponderea deținută direct de energie în coș este de 4,6% la electricitate și de 3,1% la gaze naturale. Dar efectul asupra coșului de consum vine și indirect, prin scumpirea pe întregul lanț al celorlalte produse. Cel puțin pînă acum, scumpirea energiei s-a transmis prin intermediul costurilor de producție ale altor mărfuri mai puternic decît prin tarifele energetice ale populației. Acestea, cum spuneam, vor crește vertiginos abia de acum încolo, ca urmare a termenelor contractuale, și mai mult după 31 martie, cînd va înceta plafonarea administrativă a prețurilor, după cum a bifat preşedintele Iohannis la diferite întîlniri în pauzele de golf. Adică ne-a vîndut bucată cu bucată, într-o linişte totală, fără să protesteze deloc, ca şi cum nu ar fi preşedintele mut al unei ţări eşuate. Fie şi!

Astăzi, în pandemia educată a fanariotului Klaus Iohannis, orice român cît de cît raţional trăieşte o intensă stare de insecuritate. Fără haz de necaz, starea de insecuritate se poate defini ca fiind pierderea capacităţii statului (sau inutilizarea acesteia de către factori de decizie agresori!) de a produce şi utiliza resurse informaţionale, energetice şi umane, de a-şi menţine coeziunea, omogenitatea, unitatea şi identitatea, ca urmare a gestionării politice ineficiente, a agresiunilor şi crizelor generatoare de situaţii sociale patologice, crize de sistem, ori de situaţii-limită. Insecuritatea poate fi provocată prin agregarea unui set de factori care, la prima vedere, nici nu au o legătură directă, evidentă. Astfel, sărăcirea accelerată a populaţiei, educaţia insuficientă, moralitatea lacunară, salarizarea minimală şi hazardul natural sînt factori care nu par să aibă interconexiuni între ei, precum şi nici între ei şi Securitatea Naţională. Şi totuşi… Dacă încercăm să căutăm factorii sociali care pot genera insecuritate naţională, vom observa că descoperim un triungi, cu geometrie variabilă. În vîrful acestuia se regăseşte starea accentuată de sărăcie a societăţii, iar la bază accesul limitat, sau restricţionat, la educaţie şi sănătate! Aceste elemente, împreună cu datoria externă uriaşă contractată şi risipită de orcile politice agresoare, ne pune între parantezele istoriei pe termen foarte lung, de cel puţin o generaţie.

Sărăcia, subdezvoltarea, scăderea natalităţii, bolile, epidemiile, lipsa de educaţie pot fi elemente definitorii ale unei societăţi eşuate. Statul – preşedintele, politicienii, instituţiile – inclusiv cele din segmentul de siguranţă naţională! –, însă, se face părtaş la această eşuare socială! În Constituţia României, pe care Iohannis se pişă cu boltă, la Articolul 47 (1), scrie aşa: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent”. În Strategia de securitate naţională a României, se precizează: „Sistemul securităţii naţionale se defineşte prin ansamblul mijloacelor, reglementărilor şi instituţiilor statului român, care au rolul de a realiza, a proteja şi a afirma interesele fundamentale ale României“. Strategia de securitate naţională vizează, totodată, securitatea energetică şi alimentară, securitatea transporturilor şi a infrastructurii, securitatea sănătăţii publice, sanitară, ecologică şi culturală, securitatea financiară, informatică şi informaţională. În Articolul 135(2), din Constituţie se spune că: Statul trebuie sa asigure: b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară; c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor; d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional; f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii. Se poate spune că, din nou, Constituţia este încălcată, fapt ce generează riscuri suplimentare.

Dacă, ipotetic, vreodată s-ar deschide un proces împotriva trădătorilor de neam şi ţară, cel puţin din punctul de vedere al respectării legilor şi documentelor fundamentale ale unei ţări, Statul Român A EŞUAT în ultimii 30 de ani în actul de guvernare al ţării! Numai DACĂ Ţara nu a fost condusă DIN AFARĂ, conform altor interese şi nu intereselor naţionale. Pas cu pas spre catastrofa totală într-o pandemie educată sfîşiată de o haită de orci niciodată sătule.