Probleme mai mari decît integrarea europeană
În Republica Moldova, toţi ochii sunt îndreptaţi spre cancelariile europene şi spre declaraţiile politicienilor la vârf, o dată cu primirea statutului de ţară candidată la Uniunea Europeană. În timp ce întreaga presă de pe Bîc este ocupată cu cererea adresată de preşedinta Maia Sandu preşedintelui Macron de a sprijini confiscarea averii miliardarului Plahotniuc în Franţa, în partea stângă a Nistrului, preşedintele republicii-fantomă de la Tiraspol transmite de ce negocierile de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană vor fi extrem de lungi. Ele ţin de soluţionarea dosarului transnistrean.
Vadim Krasnoselski spune că singura soluţie a problemei transnistrene este recunoaşterea independenţei regiunii separatiste. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei ceremonii de depunere de flori la monumentul rebelilor transnistreni care au murit la Dubăsari în 1992. Se vorbeşte mult acum despre soluţionarea politică a problemei transnistrene, despre nişte autonomii, statut special. „Sunt convins că soluţionarea crizei este posibilă doar într-un singur caz: dacă va fi recunoscută necondiţionat voinţa poporului transnistrean de a fi independent. Este singura modalitate de a păstra pacea pe pământul nostru”, a spus Krasnoselski, citat de agenţia rusă TASS. De asemenea, el şi-a exprimat încrederea că în cazul unei agresiuni militare împotriva Transnistriei, despre care au vorbit public de mai multe ori oficialii ucraineni, locuitorii regiunii separatiste se vor ridica pentru a se apăra.
Situaţia din Transnistria, dar şi de pe teritoriul republicii, este atent monitorizată şi analizată de veteranii războiului de la Nistru, care au luptat în urmă cu 30 de ani pentru independenţă, asta în paralel cu instituţiile abilitate. Zilele acestea am purtat discuţii cu reprezentanţii mai multor organizaţii de veterani. Aceştia mi-au spus nu doar că sunt gata să lupte din nou „împotriva ocupanţilor ruşi şi a păpuşilor lor transnistrene”, dar au datoria de a monitoriza situaţia şi de a nu avea încredere în comunicatele oficiale, nici măcar în cele guvernamentale. Veteranii sunt convinşi că pe fondul scumpirilor, al deteriorării calităţii vieţii şi al greşelilor guvernanţilor, coloana a cincea rusă va încerca să schimbe puterea politică pro-europeană de la Chişinău.
De altfel, fostul preşedinte, socialistul Dodon, a şi făcut apel joi, în cadrul unei emisiuni televizate, ca populaţia să schimbe guvernarea. O zi mai tîrziu, vineri, mai multe acţiuni de protest au fost organizate de partidele din opoziţie în Chişinău. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova şi Partidul Şor au desfăşurat o acţiune de protest în faţa sediului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, fiind cerută demisia conducerii instituţiei, precum şi a guvernării actuale, făcându-se referire la situaţia din domeniul energetic şi preţurile mari la facturi. La rândul lor, reprezentanţii Partidului Socialiştilor au pichetat Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cerând demisia conducerii, dar şi a întregului guvern. Socialiştii au protestat împotriva majorării preţurilor la produsele alimentare. Protestatarii au declarat că situaţia în care se află fermierii şi cetăţenii Republicii Moldova este una critică, iar de vină sunt autorităţile. Ministerul nu are o strategie de dezvoltare a industriei, nu se iau măsuri de sprijinire a agricultorilor şi de stopare a creşterii galopante a preţurilor la produsele alimentare.
Nemulţumirile strigate astăzi în stradă sunt reale, iar cetăţeanul moldovean obişnuit, lovit de cea mai mare criză energetică şi alimentară din ultimii 22 de ani, rezonează direct cu acest gen de dialog între clasa politică şi clasa muncitoare şi mai puţin cu nuanţele dialogurilor de la Elysée sau din alte cancelarii europene, cu atât mai mult cu cât Biserica Ortodoxă, subordonată Moscovei, răspândeşte mesaje pro-ruse enoriaşilor, după cum spunea Ion Batîr, preşedintele Asociaţiei „Forţa Veteranilor”.
Mă întorc la veteranii războiului de la Nistru, care mi-au spus că din punctul lor de vedere, situaţia este alarmantă, că în stânga Nistrului se înregistrează un fel de mişcare: „Nişte străini umblă prin sate, alţii sapă tranşee, apar maşini cu numere ruseşti”. În aceste condiţii, este posibil ca situaţia să scape de sub control, chiar dacă politicienii de la Tiraspol depun mari eforturi să împiedice izbucnirea unui conflict care ar afecta grav afacerile personale pe termen lung şi foarte lung.
