PSD, partid mamut!
Partidul Comunist Român a fost, fără îndoială, partidul cu cei mai mulţi membri din istoria României. Peste 4,5 milioane în 1989. Sigur, pe atunci alta era conjunctura politică, dar în mare lucrurile nu prea s-au schimbat în cei 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. De exemplu, pe vremea lui Ceauşescu, un membru de partid avea câteva avantaje faţă de cei care nu erau. Primea mai uşor o locuinţă din fondul locativ de stat, promova mai repede într-o categorie sau treaptă profesională ori avea prioritate pe listele pentru un televizor color, un frigider ş.a.m.d. Astăzi, lucrurile stau cam la fel, cei care ajung la ciolan îi răsplătesc pe lipitorii de afişe, trepăduşii din campaniile electorale cu funcţii în primării, consilii judeţene şi deconcentrate. Altfel spus, Măria a rămas, doar pălăria îşi schimbă culoarea, după cum bate vântul.
Aşa se explică încercările unora de a da jos Guvernul Dăncilă în luna premergătoare alegerilor prezidenţiale, a celor locale şi parlamentare de anul viitor. Pentru asta, toată Opoziţia pune umărul. Inclusiv, imparţialul preşedinte al românilor, Klaus Iohannis. Nu e prima încercare de acest gen, însă mereu a existat ceva care s-a ruinat când s-a ajuns la vot. Acum, şi-au unit forţele, cel puţin pe lista de semnături, 237 de parlamentari PNL, USR, PRO România, PMP, ALDE, 2 deputați de la minorități, 4 parlamentari PSD și un independent. Dacă observaţi, nu se mai ţine seamă de doctrină, de duşmăniile de până acum, de miştocărelile lui Ponta pe seam lui Orban, a lui Orban cu trimitere la Traian Băsescu. Pentru că interesul este comun, au devenit dintr-o dată prieteni, chiar dacă nu recunosc acest lucru.
Titlul moţiunii „Guvernul Dăncilă trebuie să plece de urgență“ sugerează o stare gravă, catastrofală care declansează un fel de plan roşu de intervenţie. Se vorbeşte de haos, incompetenţă, imoralitate şi lipsă de încredere în România. Apocalipsa e aproape. N-a anticipat-o nici Nostradamus, şi nici Oracolul din Dămăroaia, Silviu Brucan, dar pentru mai multă consistenţă în demersul lor, PNL, Pro România, ALDE, PMP şi ceilalţi apelează la cuvinte care îţi fac părul măciucă.
Sigur, sunt doar clişee pe care le-am mai auzit atunci când PNL era la guvernare, iar PSD tropăia în băncile Opoziţiei. Un PSD, să recunoaştem, transformat într-un partid mamut, din moment ce atâtea formaţiuni politice şi-au conjugat eforturile să-l dea jos de la Putere.
