Putin mi-a stricat revelionul!

Nah, ce să vezi? Sîmbătă, Vladimir Putin a anunţat terminarea exerciţiilor militare din Vestul Rusiei şi retragerea în cazărmi a unei divizii, aproximativ 10.000 de soldați de lîngă granița cu Ukraina, într-o detensionare majoră, în timp ce se pregătește pentru discuții cu privire la concesiunile NATO și ale Statelor Unite… Adică cum? Putin nu atacă Ukraina? Nu va fi război? România a ratat şi de data asta ocazia de confruntare directă cu Ursul de la Răsărit? Adică, nu i-am învăţat noi minte? Adică, ce fac Cassandrele acum? Plîng în barbă cu suspine şi bobi de lacrimi? Adică Putin doar negociază? Vai, vai!

Trupele din Districtul Militar de Sud se vor întoarce la bazele permanente după luni de exerciții în apropierea Ukrainei, pentru că și-au îndeplinit sarcinile, potrivit Ministerului rus al Apărării. „S-a încheiat o etapă de coordonare de luptă a diviziilor, a echipajelor de luptă, a echipelor la unităţi motorizate… Peste 10.000 de militari… vor defila spre dislocarea lor permanentă de pe teritoriul zonei de antrenament a combinatelor de arme”, a precizat agenția de presă Interfax citînd Ministerul rus al Apărării.

Exercițiile au avut loc în mai multe regiuni din apropierea Ukrainei, inclusiv în Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014, precum și în regiunile din sudul Rusiei, Rostov și Kuban. Rusia a adunat trupe și echipamente în apropierea graniței cu Ukraina din octombrie, stîrnind temeri de o invazie iminentă, amplificate de propaganda de la Kiev. Analiștii militari au spus că acumularea a fost în contradicție cu exercițiile militare obișnuite. Kremlinul a negat orice plan de a trimite trupe în Ukraina, argumentînd că trupele ruse sînt libere să facă ceea ce doresc pe teritoriul Rusiei. Corect!

În urma valurilor de premoniţii sumbre care vizau direct un război pentru însăşi existenţa Ukrainei ca stat, Moscova a insistat pentru garanții obligatorii din punct de vedere juridic din partea Occidentului, conform cărora NATO va interzice Ukrainei sau oricărei alte țări din Europa de Est să se alăture alianței și să nu desfășoare arme sau trupe în apropierea graniței cu Rusia. Adică, tocmai ce nu-şi doresc Ukraina şi propagandiştii de la Kiev. Sau Bucureşti!

Anunțul-surpriză de sîmbătă a venit în urma faptului că Vladimir Putin a spus că așteaptă cu nerăbdare discuțiile cu oficialii americani cu privire la un proiect de acord de securitate, despre care subliniază că el crede că include ce ar trebui să facă NATO pentru a proteja mai bine Rusia. Putin a îndemnat Occidentul să acționeze rapid pentru a răspunde cererilor, avertizînd că Moscova va trebui să ia „măsuri militare-tehnice adecvate” dacă Occidentul își continuă cursul „agresiv” „în pragul casei noastre”.

SUA și aliații săi au refuzat să ofere Rusiei genul de garanție pe care și-o dorește Putin asupra Ukrainei, invocînd principiul NATO conform căruia aderarea este deschisă oricărei țări eligibile. Au fost de acord, cu toate acestea, ca să lanseze discuții de securitate cu Rusia luna viitoare, pentru a discuta preocupările acesteia. Putin a spus că discuțiile cu SUA vor avea loc la Geneva. În paralel, vor avea loc și negocieri între Rusia și NATO și sînt așteptate discuții mai ample sub egida Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Ce fac acum propagandiştii? Aşteaptă noi ordine! Au uitat, sau poate nu ştiau, că Rusia nu negociază niciodată un singur dosar. Rusia are, în momentul de faţă, mai multe dosare deschise, pe care le va închide aşa cum ştie ea şi cînd are interesul, nu cînd doresc Occidentalii şi, mai ales, nu la pachet! Unul dintre aceste dosare este Bosnia şi Herţegovina, unde norul separatismului poate degenera oricînd în furtună, chiar în coasta NATO!

Ambasadorul Rusiei la Belgrad, Aleksandr Boțan-Harcenko, a avertizat că pe lîngă Kosovo, situația din Balcanii de Vest este agravată și de evenimentele din Bosnia și Herțegovina, care provoacă la Moscova îngrijorare, mai mare decît oricînd în ultimii 25 de ani, transmite RTS, citată de Rador. La conferința Parteneriatul strategic ruso-sârb și situația din Balcani, Harcenko a catalogat drept nelegitimă impunerea Înaltului Reprezentant al comunității internaționale în BiH, Christian Schmidt, deoarece Rusia nu și-a dat votul nici în Consiliul de Securitate al ONU, nici în Consiliul pentru Implementarea Păcii în BiH. Harcenko a declarat că nimeni nu poate găsi o declarație a Moscovei în defavoarea Uniunii Europene, dar pe de altă parte, oficiali UE afirmă că Rusia este periculoasă și o amenințare pentru parcursul european al statelor din Balcanii de Vest.

Dacă propagandiştii nu v-au spus încă, ei bine, Bosnia și Herțegovina, statul creat artificial pentru musulmani, croaţi şi sîrbi, în urma unui conflict care a însîngerat Europa în urmă cu 25 de ani, e din nou în pragul unui conflict etnic, iar exemplele din Iraq nu par să fi destupat la cap pe nimeni! Pe fondul ultranaționalismului alimentat de Serbia și Rusia, ultima mutare s-a înregistrat săptămîna trecută, cînd Parlamentul regiunii autonome care reunește sârbii din Bosnia-Herțegovina (Republica Srpska) a aprobat o declarație prin care se cere începerea lucrărilor de deconectare de la cele trei elemente de bază ale instituțiilor comune pe care le împărtășesc cu bosniacii și croații: sistemul judiciar, colectarea taxelor și, cel mai periculos, forțele armate. Cele trei etnii cu trei religii diferite (catolică, ortodoxă și musulmană) trăiesc într-un teritoriu de patru ori mai mic decît cel al României.

„Este momentul să cîștigăm libertatea Republicii Srpska pentru că Bosnia este un experiment care nu cred că poate supraviețui pentru că nu are capacitatea internă de a face acest lucru”, a proclamat Milorad Dodik, preşedintele Republicii Srpska, în fața reprezentanților care ar trebui să voteze rezoluția, potrivit publicației spaniole ABC, citată de Rador. Deocamdată, în Bosnia există încă o prezență militară simbolică a Uniunii Europene al cărei mandat a fost reînnoit în noiembrie în Consiliul de Securitate al ONU. Cu toate acestea, Rusia, care îi sprijină în mod clar pe sârbi, refuză categoric să-l recunoască pe noul Înalt Reprezentant internațional în Bosnia, germanul Christian Schmidt. 

Președintele Republicii Srpska, Milorad Dodik, insistă că „aceasta nu este secesiune” și „nu există nici o posibilitate de război”, dar el a declarat presei pe 14 octombrie că șapte țări ale Uniunii Europene susțin dizolvarea Bosniei, adăugînd că „prietenii” (n.a. – ruși) au promis ajutor entității în cazul unei „intervenții militare a Occidentului”. 

La douăzeci și șase de ani de la semnarea Acordului de pace de la Dayton – care a fost mai mult sau mai puțin impus liderilor etnicilor bosniaci, croați și sârbi să pună capăt unei băi de sînge – „totul se repetă iar și iar, de parcă nu ar fi timp, fără memorie și fără istorie”, scrie Foreign Policy (FP).

În ciuda banilor, efortului și timpului investit în construirea statului, ori de cîte ori există un dezacord, factorii de decizie politică par să creadă că este acceptabil să ducă țara înapoi cu 26 de ani, cînd tocmai ieșea din unul dintre cele mai crude conflicte de după al Doilea Război Mondial.

Observatorii se tem că, chiar dacă Dodik nu se îndreaptă spre secesiune, acțiunile sale ar putea fi serios destabilizatoare și ar putea provoca violență și migrație forțată, relatează CNN. Avînd în vedere crizele de securitate deja existente în Ukraina, Belarus, Syria și Afghanistan, o deteriorare semnificativă a securității și stabilității Bosniei este ceva pe care atît UE, cît și SUA, nu și le pot permite. Iată, o baghetă chiar magică pe care Putin o poate roti în sudul NATO! 

Să ne amintim că războiul bosniac a început în 1992 și a durat pînă în 1995, deși cauza conflictului își are rădăcinile în cel de-al Doilea Război Mondial, crearea statului BiH, o construcţie fără prea mari şanse de reuşită, din start, doar în baza Acordurilor de la Dayton, a fost necesară ca o compensaţie pentru implicarea falangelor lui Izetbegovici în dezmembrarea Iugoslaviei şi demonizarea lui Miloşevici. Războiul a dus la moartea a aproximativ 100.000 de mii de musulmani bosniaci (numiți simplu – bosniaci).

Cu toate acestea, nu doar aceste relații proaste inter-etnice au fost cauza războiului bosniac. Prăbușirea comunismului în statele balcanice şi moartea liderului iugoslav Iosif Broz Tito, în 1980, au generat mişcări pro-independenţă în întreaga Iugoslavie. Slobodan Milosevic a ajuns la putere în Iugoslavia în 1986 cu o retorică profund naționalistă. Milosevic, numit de propagandişti „Măcelarul Balcanilor”, a profitat de tensiunile etnice care aveau să genereze războiului bosniac. Sârbii bosniaci, conduși de generalul Radovan Karadzic (condamnat ulterior pentru genocid) și susținuți de Milosevic, au rezistat cînd Bosnia și-a proclamat independența în 1992. Sârbii doreau să rămînă parte a Iugoslaviei și să creeze o națiune numai pentru sârbi.

La două zile după ce Comunitatea Europeană și Statele Unite au recunoscut independența Bosniei, Partidul Democrat Sârb – ai cărui membri doreau să facă parte din „Serbia Mare” – a lansat o ofensivă, bombardînd capitala Bosniei, Sarajevo…

Iată de ce Rusia nu are nevoie să invadeze Ukraina, deşi acest stat artificial se va reuni cu Rusia la un moment dat! Bosnia reprezintă dispozitivul exploziv mult mai eficient în activarea memoriei şi compromisului NATO şi SUA. Spre dezamăgirea Cassandrelor mioritice care n-au avut parte de război de Sărbători!

La mulţi ani, 2022!