Regionalizarea și Croitorașul cel Viteaz

Despre regionalizarea României se vorbește de multă vreme, însă decidentul politic nu este capabil să modernizeze un stat în care risipa ar putea fi ridicată la nivelul de brand național!

Asociaţia Municipiilor din România (AMR), condusă de primarul Clujului, Emil Boc, face apel la Guvern şi la partidele parlamentare pentru a susţine un proiect de lege care să faciliteze unificarea administrativă a municipiilor cu unităţile administrativ-teritoriale (UAT) limitrofe. În replică, premierul Florin Cîţu a precizat că nu respinge ideea, mai ales dacă demersul contribuie la atragerea fondurilor europene. Recent, primarul Clujului a relansat și ideea regionalizării României printr-o comasare a judeţelor în regiuni, care ar facilitata atragerea de fonduri europene şi, de asemenea, ar distruge „un sistem clientelar vechi de 55 de ani”. Sigur, Emil Boc a avut în acest sens o încercare, eşuată, a Guvernului pe care îl conducea, în 2011, tot din motive de mafiotizare locală.

Pași timizi spre regionalizare s-au făcut, mai ales la nivel instituțional (dar trebuie continuată!), iar rezultatele se văd, mai ales în creșterea eficienței și scăderea costurilor. Aici trebuie să se ajungă pentru eficientizarea țării și oprirea risipei. Într-un stat normal la cap și care gîndește în interesul național! Primul pas ar trebui făcut la comune, unde o reformă administrativă corectă ar lăsa fără job jumătate dintre primari și aparatul administrativ conex.

Emil Boc vrea regionalizarea României şi spune că pentru asta trebuie modificată Constituţia. El susţine că România a fost în situaţia de a nu putea să acceseze fonduri europene din cauză că în actuala formă de organizare, judeţele nu se califică la dimensiunea definiţiei de regiune în Uniunea Europeană. România nu are regiunea în Constituţie, avem regiuni ca şi ONG -uri.

Soluţia este modificarea Constituţiei, de a introduce regiunea în Constituţie. S-a încercat în 2014, s-a ajuns la Curtea Constituţională pentru că a fost greşit formulată şi a căzut.

În 2011, ca premier, Boc a încercat comasarea judeţelor. Și s-a oprit la apariția sperietorii Har-Cov! Ne iau ungurii Harghita, Covasna și Mureșul! Sigur, atîta timp cît tu, autoritate publică, nu-ți mai controlezi o parte din teritoriul național datorită politicilor sociale și culturale pe care le-ai promovat, reprezintă o problemă foarte mare. Dar de aici și pînă la alipirea la Ungaria e o distanță uriașă!

România nu a putut atrage fonduri la nivel regional, pentru că nu îndeplinim criteriile de populaţie, cu excepţia Sucevei, care are peste 800 de mii de locuitori. Judeţele României nu se califică, pentru asta trebuie comasate judeţele. În 2011, Boc a comasat teritoriul în 16 judeţe, de fapt erau 13 plus trei. Ultimele trei erau Harghita, Covasna şi Mureş, pentru că UDMR nu dorise sub nici o formă ca aceste judeţe să facă parte din alte zone şi să îşi piardă majoritatea.

UDMR-ul nu a fost de acord şi proiectul de regionalizare, pe care l-am avut pe masă, s-a oprit, a spus Emil Boc, în cadrul dezbaterii despre „Reforma administrativ teritorială a statului, între deziderat (tehnic) şi pragmatism (politic)”, organizată de ICDE în parteneriat cu Expert Forum.

Asta înseamnă, cum zice Ludovic Orban, dezbatere în coaliție! Frîne!!! Chiar dacă există UAT-uri în România care ar trebui să-și declare falimentul!

În 1968, populaţia României era de 19,7 milioane de locuitori. Aveam 3.029 de unităţi administrativ-teritoriale, dintre care 189 oraşe şi 2.561 de comune. În 2021, avem o populaţie de 19,4 milioane, în scădere faţă de 1968. Nu punem în calcul că trei sau patru milioane sînt plecaţi. Dacă ne uităm la UAT-uri, avem 3.228, la comune avem o creştere cu 300 de comune în plus. La oraşe, creşterea este de la 189 la 216, cu 27 de oraşe în plus, în condiţiile în care populaţia României este în descreştere şi urbanizarea este un proces masiv.

„Dintre cele 3.228 de UAT-uri, cel puţin 1.000 nu-şi asigură din venituri proprii cheltuielile de funcţionare şi de a asigura servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Nu! Toate se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În concluzie, această reformă administrativă trebuia făcută alaltăieri, dar pentru asta e nevoie de curaj politic şi unul sau două guverne să cadă, dar să se facă această reformă. Acum, această fragmentare teritorială este o risipă uriaşă şi fără precedent”, a fost pledoaria lui Emil Boc.

Sigur, Boc joacă astăzi rolul Croitorașului cel Viteaz din unealta căruia ar trebui să apară o Românie nou-nouță. Greu de făcut în condițiile în care și banii pentru iluminat public la Crăcălețul de Munte sînt discutați în coaliție pe principiul cunoscut: mai dă-i cinci lei lu Pandele, că e de-al nostru, și aduce voturi!