Sindromul Trump

Preşedintele american Donald Trump a acuzat miercuri reţeaua sa favorită de socializare, Twitter, că îl cenzurează pentru a favoriza stînga. „Împiedică oamenii să mă urmărească pe Twitter, deci am mult mai multe dificultăţi în a-mi transmite mesajul”, a declarat el în cadrul unui interviu pentru canalul Fox Business, reiterînd atacurile asupra mass-media pe care le-a demarat încă din prima zi a instalării sale la Casa Albă.

„Aceşti oameni sînt toţi democraţi, sunt complet partizani faţă de democraţi”, a adăugat miliardarul, care denunţă frecvent o „complicitate” a giganţilor tehnologiei cu stînga americană.

„Dacă aş anunţa mîine că voi deveni un democrat drăguţ, aş cîştiga de cinci ori mai mulţi abonaţi. Ceea ce face Twitter este teribil. Mulţi oameni au venit să-mi spună că nu pot să mă urmărească pe Twitter”, a adăugat el.

Politicianul cu 61 de milioane de abonaţi pe Twitter a acuzat deja în trecut reţelele de socializare că încearcă să reducă la tăcere vocile conservatoare.

De asemenea, el a mai afirmat că Google truchează rezultatele motorului de căutare în folosul mass-media de stînga.

„Violența împotriva jurnaliștilor este din ce în ce mai mult executată în mod deliberat”, a declarat, pe de altă parte, Christophe Deloire, secretar general al RSF. „Această situație alarmantă reflectă eșecul evident al inițiativelor internaționale de protecție a jurnaliștilor. Ea a semnat condamnarea la moarte a informațiilor independente în zonele de cenzură și propagandă, cu grupuri extremiste, în special în Orientul Mijlociu”… ” Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, urgent să desemneze un reprezentant special pentru protecția jurnaliștilor”.

Pe de altă parte, atît în România, cît şi în restul Europei pluralismul presei este în pericol, arată studiul Media Pluralism Monitor. România este singura ţară cu semnale de alarmă la toate nivelurile, inclusiv în ceea ce priveşte condiţiile de bază pentru o presă funcţională. Cele mai mari riscuri, atît în România, cît şi în majoritatea statelor, vizează concentrarea patronatului pieţei de media, competenţele media subdezvoltate în rîndul populaţiei, politizarea controlului asupra canalelor media, independenţa serviciilor publice de media, publicitatea de stat sau chiar siguranţa jurnaliştilor.

România este singura ţară, din cele 19 europene, în care nu sînt asigurate condiţii de bază pentru o presă funcţională în mare parte din cauza problemelor ce ţin de statutul jurnaliştilor. Neregulile frecvente la nivelul plății salariilor, nesiguranța locurilor de muncă, situația economică în general dificilă a presei din România (în special pentru ziare), pun jurnalismul într-o situație foarte precară, vulnerabil la instrumentalizare şi influențe externe, faţă de care jurnaliştii nu au mijloacele necesare pentru a se proteja (reglementări legale sau interne, organizaţii puternice care să îi reprezinte etc.). În acest context dificil, devine puțin probabil ca presa din România să producă un conținut de calitate, în interesul public.

Presa scrisă, dar și cea audio-video și, în special, cea locală, sînt pe cale de dispariţie, întrucît actuala legislație a muncii nu mai oferă o protecție reală angajaților din presă.

Societățile private sînt sufocate de o impozitare excesivă și depind, în mare parte, de interesele baronilor locali.

Din aceste motive, singura speranţă pentru jurnalistul român rămîne presiunea străzii şi, în special, presiunea instanţelor internaţionale asupra factorilor decizionali autohtoni, care să scoată presa din sfera influențelor politice, de orice fel. Unele persoane folosesc, în mod abuziv, meseria de jurnalist, cu scopul de a intimida, şantaja sau pentru a face trafic de influenţă.