„Specialiştii”
Vă mai amintiți de cei 15.000 de specialiști ai fostului președinte Emil Constantinescu? Sunt sigur că da, pentru că declarația a făcut furori în epocă și a rămas una dintre aserțiunile celebre ale chinurilor renașterii democrației în România.
Visul acesta al Convenției Democrate sau poate, atunci, o realitate clamată de acei politicieni, s-a împlinit cu asupra de măsură, astăzi. Dar nu numai că s-a împlinit, ci el a apărut multiplicat, poate, de milioane de ori. Unde? Pe internet, evident. Glume precum „am avut milioane de specialiști în drept pe net, acum, nu vă faceți griji, dacă nu avem medici, avem milioane pe Sars-Cov 2” au circulat și au stârnit amuzament. Dincolo de glumă, avem milioane de specialiști, nu numai pe pârdalnicul virus, ci și pe orice altceva. Din platforme de socializare, de relaxare, mediile online au devenit tabere sălbatice de împroșcat ură și venin, instrumente veroase de propagandă politică, platforme de război informatic și digital între state sau companii, subterane ale crimei, pornografiei, drogurilor (vezi, de pildă, Darknet sau altele).
Românului verde, însă, ce i-a rămas, în general, din toate acestea? Dacă nu e criminal, traficant de droguri sau de carne vie, postac politic ori trol, e specialist. În tot și în toate. Te combate cu o energie și o determinare demne, cu siguranță, de o cauză mai bună, el știe cel mai bine, e medic, scriitor, jurnalist, om de știință, om politic, primar, parlamentar, ministru, președinte, om de afaceri, IT-ist, orice. Comentează în mod savant, indiferent de subiect, te asfixiază cu părerile lui, nu are încredere în nimeni, contestă pe toată lumea și, mai ales, pe adevărații specialiști. Oho, aici avem un sport național, de-a dreptul. Înjuratul, blamatul și contrazisul specialiștilor. Pentru un semidoct, specialistul e ceva superfluu, o specie inexistentă, posesor al unei diplome false, de regulă, care pune sub obroc adevărata realitate sau, eventual, nu face nimic. Pentru că adevăratul salvator al țărișoarei și al destinului planetar e El, „specialistul” de pe net. El are soluții pentru tot, cunoaște originea Universului și, eventual, planul divin pentru omenire.
E amuzant, dacă n-ar fi uneori enervant, cum unii pensionărași și-au identificat jucăria favorită în cea mai populară platformă de socializare. Vă spun, însă, din start că nu doresc să generalizez, pentru că nici eu nu mai sunt tânăr, chiar dacă mai am niște ani până la pensie. Dar să stai toată ziua și să chibițezi pe marginea a orice, să ataci toate instituțiile, începând cu primăriile și terminând cu cine știe ce obscură entitate, să blamezi și să pui la îndoială acțiuni benefice ale oamenilor, să aduci permanent și obstinant acuze lipsite de acoperire, pare cam deplasat. Știu că ai timp, ca pensionar, să faci asta. Dar poate ar trebui să te întrebi dacă tu, personal, ești mulțumit de ce ai făcut când ai fost activ. Dacă prin faptele și acțiunile tale ai dus această societate înainte, ai pus măcar un pic umărul la binele poporului tău, în afară de a încasa o leafă.
Ei, dar cine sunt eu să-mi dau cu părerea? Tot un „specialist” de pe net. Dar așa, ca între specialiști, haideți să fim cu toții mai responsabili de ceea ce gândim și imediat, fără niciun autocontrol, trântim pe platformele de socializare.
