Statisticile demonstrează: Cine a fost sărac înainte de 1989 este sărac şi acum
Potrivit datelor din Anuarul Statistic din 1986, privind populaţia ocupată, a rapoartelor publicate de BNR în 1998, precum şi a datelor Insitutului Naţional de Statistică, judeţele dezvoltate înainte de 1989 au continuat aceeaşi evoluţie şi după revoluţie, în timp celelalte au continuat să sărăcească.
O situaţie prezentată de www.analizeeconomice.ro relevă cât se poate de mine situaţia.
În 1985, judeţele cu ponderea cea mai mare în Produsul Intern Brut al României erau Ilfov şi Capitala, cu 12,6% din PIB, Prahova – 4,1%, Braşov – 3,6%, Cluj – 3,4%, Timiş – 3,3%, Iaşi – 3,2%, Constanţa, Dolj şi Argeş, fiecare cu 3,1% pondere din PIB-ul naţional.
Zece ani mai târziu, Bucureşti-Ilfov ajunseseră la 15,2% din PIB, Prahova – 4,3%, Constanţa la 4,1%, Timiş şi Cluj – 3,5%, fiecare, Iaşi – 3,3%, Argeş – 3,2%, dar începând cu 2005, lucrurile aveau să se schimbe, Constanţa, cu 4,4% din PIB, Timiş – 4,2% şi Cluj – 4% se situau pe primele locuri, în timp ce Prahova – 3,9%, Braşov – 3,2% şi Iaşi – 3% cunoşteau un regres economic.
Anul Trecut, Capitala şi Ilfov aveau o pondere de 26,8% din PIB, urmate de Timiş – 4,7%, Constanţa 4,6%, Cluj – 4,5%, Prahova – 3,9% şi Iaşi – 3%.
La polul opus s-au situate mereu aceleaşi judeţe – Giurgiu, Vaslui, Sălaj, Tulcea, Mehedinţi şi Covasna cu precizarea că, în 2018, ponderea acestora în PIB a fost sub 1%.
În pofida a ceea ce se vorbeşte, Caraş-Severin nu s-a aflat niciodată între judeţele fruntaşe. Nici măcar în prima parte a clasamentului neoficial. În 1985, avea o pondere de 1,8% în PIB, iar de atunci această valoare a tot coborât: 1,3% în 1995 şi 2005, 1,2% în 2015 şi 1,1% în 2018.
