Templul popoarelor UE
Citesc că între edilii de municipii din Banatul Montan e aşa, o competiţie, care să fie mai ECO. Asta nu e rău, în perspectiva costurilor aberante ale energiei generate de kkt-urile trădătorului Popescu & Co. Sigur, “co-generarea”, ca să folosesc o expresie devenită simbol al progresismului cool, ar fi o afacere dacă statul ăsta în care, din varii motive, ai ales să locuieşti, te-ar lăsa să-ţi produci energia electrică pentru propriul consum, iar restul, adică surplusul, să-l “verşi” în sistemul naţional. Ca la… ukraineni, de exemplu! Pentru că dincolo de război, corupţie, oligarhi şi altele, Ukraina este un stat prietenos cu locuitorii săi. În Ukraina, nu se plăteşte impozit pe locuinţă şi automobil. Sînt bunuri proprietate, pe care le-ai plătit cu banii tăi, munciţi cu greu, pe care ai plătit taxe şi impozite. De la al doilea apartament/casă şi de la a doua maşină începi să plăteşti impozit pentru că statul ukrainean consideră că a doua casă/maşină sînt generatoare de venituri! La fel se întîmplă cu întreprinzătorii care produc energie solară sau eoliană, activitate pe care am văzut-o direct în sudul ţării, în regiunile Odessa şi Nikolaev. Fermele şi micile făbricuţe se alimentau direct din propria producţie. Surplusul generat de soare sau vînt, neconsumat, era livrat către sistemul naţional!!! Un stat, cum spuneam, prietenos cu cetăţeanul, sau cum am mai spus-o, înţelegerea corectă a termenului “propăşirea materială a poporului”, de altfel, singurul argument de a exista al unui guvern. Restul sînt vorbe!
Dar nu despre guwernerele noastre de kkt am vrut să scriu, ci despre această adevărată religie a VERDELUI. Sigur, privită la micro, combaterea poluării este necesară. Mai puţine noxe, mai puţin plastic, mai multă reciclare, un mediu mai sănătos şi mai curat. Asta nu se aplică în Katanga, de exemplu, unde gunoiul aflat peste tot şi absenţa din peisaj a “păstrătorilor curăţeniei” pot reprezenta chiar blazonul cartierului aflat la intrarea în Reşiţa! Dincolo de curăţenie şi non-poluare, fizică şi morală, a genera isterie în masă privind implicarea omului în schimbarea climei reprezintă o cu totul altă dimensiune a fenomenului. “Omul schimbă clima” este cea mai mare manipulare religioasă de la apariţia sectelor neo-protestante pînă în prezent, viziunea apocaliptică a ecologismului îmbrăcînd hainele clasice ale religiei străvechi, de la “pruncul” Greta Thunberg, la “judecata de apoi” a încălzirii globale marcată de “semnele” apocalipsei!
Nu e de mirare că zilele trecute 1.100 de oameni de știință din întreaga lume au semnat o scrisoare deschisă, numită „Declarația Mondială în privința climei”, în care contestă viziunea predominantă prezentată în mass-media și în politică, în privința schimbărilor climatice. Şi asta, fără să facă vreo referire la trecut. Voi face eu!
Cei care aţi mai fost la şcoală, sigur vă mai amintiţi de Epoca Bronzului. De civilizaţiile Miceniană, egipteană, akkadiană, hittită, care au dispărut brusc prin anul 1200 î.e.n. După studii care au durat mai mulţi ani, finalizate în 2018, şi care au inclus, alături de cercetarea arheologică in situ, inclusiv studii de geologie, prevalări de carote oceanice etc., cercetătorii au concluzionat, în unanimitate, că dispariţia civilizaţiilor din Epoca Bronzului, din Mediterana de Est, se datorează celor 300 de ani de secetă severă! 300 de ani!!! Studii confirmate şi unanim acceptate de comunitatea ştiinţifică!!! Clima s-a schimbat. După 1000 de ani de prosperitate au urmat 300 de ani de catastrofe generate de încălzirea globală, de accentuarea fenomenului El Nino în Pacificul de Sud etc. Nu mai vorbesc de încălzirea globală de la sfîrşitul Epocii Glaciare, în urmă cu 12.000 de ani! Omul a fost de vină? Toyota lui pe motorină? Absenţa maşinilor electrice? Arsul cărbunelui, a petrolului? Nu! Un fenomen firesc, ciclic, generat de înclinaţia axei planetare şi apropierea faţă de soare!
Din acest motiv, politicile impuse de conducătorii continentului, practicanţi ai sectei apocaliptice climaterice, seamănă izbitor cu “sinuciderea în masă” promovată de sectele neo-protestante apocaliptice din anii 60!
Să revin la mesajul oamenilor de ştiinţă contemporani. Conform acestei declarații, intitulată sugestiv „Nu există nici o urgență climatică”, știința trebuie să fie mai puțin politizată, iar politicile climatice să fie bazate mai mult pe știință. „Oamenii de știință ar trebui să discute deschis incertitudinile și exagerările previziunilor cu privire la încălzirea globală, în timp ce politicienii ar trebui să contorizeze, fără patimă, costurile reale și beneficiile imaginare ale măsurilor lor”, se arată în declarație. Printre semnatarii declarației se regăsesc nume uriașe, precum laureatul premiului Nobel Ivar Giaever, expertul în fizica atmosferică profesorul Richard Lindzen, profesorul universitar Guus Berkhout, matematicianul francez Benoit Rittaud etc.
Potrivit acestei declarații, știința climatică a degenerat într-o discuție bazată pe credințe, și nu pe o știință sănătoasă, autocritică. Practic, Declarația conține șase principii de bază, asupra cărora semnatarii s-au pus de acord, și anume:
- Atît factori naturali cît și antropogenici cauzează încălzirea globală
- Încălzirea este mult mai lentă decît s-a prezis
- Politica în privința climei se bazează pe modele inadecvate
- CO2 este hrana plantelor, baza întregii vieți de pe Pământ
- Dezastrele naturale nu s-au înmulțit din cauza încălzirii globale
- Politica în privința climei trebuie să respecte realitățile științifice și economice.
Un punct critic important al declarației este rezervat modelelor climatice. A crede într-un model climatic înseamnă a crede în presupozițiile celor care au făcut modelul. Modelele climatice sînt centrale în discuția despre climă de astăzi, iar pentru oamenii de știință aceasta e o problemă. „Trebuie să ne eliberăm de credința naivă în modele climatice imature. Pe viitor, cercetările climatice trebuie să pună mult mai mult accentul pe știința empirică”.
De la ieșirea din „Mica Epocă Glaciară”, în jurul anului 1850, lumea s-a încălzit mult mai puțin decît a prezis IPCC pe baza influențelor umane modelate. „Distanța dintre lumea reală și lumea modelelor ne arată că sîntem departe de a înțelege schimbările climatice”, susține declarația.
În opinia semnatarilor Declarației, clima pămîntului variază de la începutul lumii, cu perioade calde și reci. „Nu e nici o surpriză că trecem printr-o perioadă de încălzire”. Pe de altă parte, modelele climatice au multe probleme și „nu sînt nici pe departe niște instrumente plauzibile cu care să formulezi politici globale”. Ele îngroașă dincolo de orice proporții efectul gazelor de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, dar ignoră orice efect benefic. „Dioxidul de carbon nu e un poluant. E fundamental pentru viața pe pământ. Fotosinteza e o binecuvântare. Mai mult dioxid de carbon este benefic pentru natură, pentru înverzirea pământului; dioxidul de carbon suplimentar din aer a dus la creșterea globală a biomasei plantelor. E benefic de asemenea pentru agricultură, crescînd productivitatea la nivel mondial.”
Mai mult, oamenii de știință afirmă că dovezile statistice nu indică faptul că încălzirea globală intensifică uraganele, inundațiile, secetele și alte dezastre naturale sau că le face mai frecvente. „Nu există nicio urgență climatică. Ne opunem categoric țintelor Zero Emisii de carbon pînă în 2050, distrugătoare și nerealiste”.
Scopul politicii globale ar trebui să fie „prosperitatea pentru toți”, prin furnizarea de energie solidă și ieftină tot timpul. „Într-o societate prosperă, bărbații și femeile sînt bine educați, ratele natalității sînt scăzute, iar oamenilor le pasă de mediu”, conchide Declarația.
Nasol pentru promotorii apocalipsei climaterice! Întreaga politică a Uniunii Europene, acest nou “Templu al Popoarelor” climateric, prin care s-au închis mii de facilități destinate energiei ieftine, precum și interzicerea mașinilor cu combustie internă, băgarea viermilor în meniul din farfurie, se bazează pe combaterea așa-ziselor „schimbări climatice”. Toate aceste schimbări, care sînt contestate de la cel mai ridicat nivel științific, au dus la o criză energetică și o criză alimentară în Europa! Urmează sinuciderea în masă după modelul Guyana 1978!