Victimele deportării în fosta URSS au fost comemorate la Reșița

Ieri, la monumentul deportaților din Parcul „Episcop Martir Traian Valeriu Frențiu”, fost „Cărăşana“, a avut loc o manifestare comemorativă dedicată victimelor deportării ]n fosta URSS. Slujba de pomenire a fost oficiată de părintele Veniamin Palie, arhidiacon al Banatului Montan.

Prezent la eveniment, prefectul Ioan Dragomir a declarat: „Pe lângă puținii supraviețuitori care sunt astăzi printre noi, m-a emoționat și amintirea unui prieten din Teregova deportat în Ucraina din povestirile căruia am realizat cât a suferit în acea perioadă, că viața acolo a fost dură, că munca a fost grea. Lucrând într-o mină de cărbune unde avea o normă zilnică de încărcat și transportat vagoneți, bucuria era să primească o lopată mai mare pentru că astfel putea să atingă mai ușor norma. Gândurile noastre se îndreaptă spre cei care au suferit sau și-au pierdut viața în urma deportărilor sovietice. Deşi nu putem schimba trecutul, ne putem asigura că evenimentele nu se vor repeta în viitor. Omagiem astăzi memoria victimelor şi nu le vom uita. Dumnezeu să-i odihnească pe cei dispăruți!”, a transmis prefectul județului Caraș-Severin, Ioan Dragomir, care a depus o coroană de flori la monumentul ridicat în memoria victimelor deportării.

În urmă cu 78 de ani, bărbați între 17 și 45 de ani și femei între 18 și 30 de ani, apți și apte de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crișana, Bucovina, București și Dobrogea, au fost luați din sânul familiei și transportați, în vagoane pentru transportul animalelor, până departe, în teritoriul actualei Ucraine (zona Donețk) și al Rusiei (Munții Ural). În realitate, au fost deportați oameni și mai tineri sau mai în vârstă, până la urmă primând numărul…

Nu puțini au fost aceia care și-au pierdut viața acolo datorită condițiilor vitrege de muncă și viață. Ultimii deportați s-au reîntors acasă abia la sfârșit de decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucția” statului sovietic.

Din cei aproximativ 75.000 de deportați din România se estimează că un număr de peste 10.000 și-au pierdut viața acolo. Din județul Caraș-Severin au fost deportați aproximativ 9.000 – 10.000 de etnici germani. Astăzi mai sunt în viață în Banatul Montan (inclusiv Orșova) 10 foști deportați, din care 6 reșițeni.

“Consecințele acestei epurări politice și sociale le simțim și astăzi. Le simt în fiecare zi, supraviețuitorii și membrii familiilor celor deportați, le simte întreaga societate. Puterea sovietică i-a scos în toiul nopții din case, au fost deposedați de averea agonisită cinstit, au fost batjocoriți și, fără vreun proces, fără drept la apărare, au fost duși, în condiții inumane, departe de casă. Este datoria noastră să le păstrăm vie memoria și să o transmitem noilor generații. Este datoria noastră să educăm tinerii în spiritul valorilor democratice, al respectului reciproc și al curajului de a-și apăra drepturile”, a declarat Ovidiu Rădoi, vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin, prezent și el la acest eveniment.